Scandal uriaș în Estonia: Ministrul Apărării a demisionat după ce a plătit 70 de milioane de euro unei firme fantomă pentru a cumpăra muniție pentru Ucraina. Cum se justifică politicianul 

Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, a demisionat, miercuri seara, după ce s-a aflat că instituția condusă de el încă din 2022 a plătit 70 de milioane de euro unei firme fantomă pentru a cumpăra muniție care era destinată Ucrainei. Scandalul a izbucnit când s-a descoperit că acea companie nu vânduse niciodată vreun proiectil de artilerie.

Pe 28 august, Curtea de Conturi a Estoniei a publicat un raport privind cheltuielile naționale pentru Apărare, în care a criticat achizițiile militare efectuate de Ministerul Apărării în ultimii ani. Raportul a dus la apariția unor cereri de demisie a lui Pevkur, odată cu dezvăluirea greșelii de 70 de milioane de euro, potrivit ERR News.

REACȚIE CTP, cădere nervoasă după ce Horațiu Potra a scăpat de arestul la domiciliu. „Plasat în control judiciar, ca un contrabandist de hârtie igienică”

20:01

INEDIT În 1980, Michael Jackson a introdus Neverland, ferma sa de 2.700 de acri, într-un program agricol. Ce au descoperit autoritățile, însă, în 2003

19:44

Se pare că în 2024, Estonia a încheiat un acord pentru achiziționarea de obuze de artilerie de la compania Datasel S.R.L., înregistrată în Italia și deținută de compania indiană Neco Defense Munitions, potrivit publicației Eesti Ekspress. Acordul urma să asigure Ucrainei muniție pentru a lupta împotriva forțelor ruse, finanțarea fiind asigurată din Fondul european pentru pace al UE.

Acordul a fost încheiat într-un moment în care trupele ucrainene se confruntau cu o gravă penurie de obuze de artilerie, agravată de întârzierile în livrarea pachetelor de ajutor din partea SUA și de faptul că UE nu a reușit să-și îndeplinească obiectivul de a livra un milion de obuze până în martie 2024.

 Loading ...

Centrul pentru Investiții în Apărare din Estonia (RKIK) a plătit în avans milioane de euro către Datasel pentru muniție, dar compania a semnalat în repetate rânduri întârzieri, iar livrările nu au sosit timp de luni de zile. Când, în cele din urmă, o livrare a sosit în 2025, ziarul Eesti Ekspress a relatat că proiectilele erau defecte și „inutilizabile”.

Actualul director general al RKIK, Elmar Vaher, care nu a supravegheat contractul inițial, a declarat pentru Eesti Ekspress că acordul nu ar fi trebuit semnat niciodată.

„În opinia mea, nu ar fi trebuit să semnăm un contract cu ei”, a spus Vaher. „Dacă încep să construiesc o casă și angajez o firmă care nu a mai construit case până acum, există îndoiala că acea casă nu va fi terminată”, a adăugat el.

Pevkur a declarat că nu era la curent cu problemele legate de tranzacția cu muniție, dar că era pregătit să-și asume responsabilitatea pentru consecințele acesteia.

„Un lider trebuie să aibă puterea și curajul de a-și asuma responsabilitatea. (…) chiar dacă ministrul nu numără cartușe și nu conduce negocierile contractuale, observațiile Curții de Conturi… ridică problema responsabilității politice”, a declarat Pevkur într-o postare pe Facebook prin care și-a anunțat demisia.

„De aceea, astăzi trebuie să-mi asum responsabilitatea politică pentru întregul domeniu al apărării și să predau ștafeta de ministru al Apărării prim-ministrului.”

Pevkur a declarat că nu a citit contractul cu compania indiană, precizând că ministerul nu se implică, de obicei, în detaliile achizițiilor.

Cheltuielile Estoniei pentru apărare au crescut semnificativ de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022. Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cheltuielile naționale pentru apărare au crescut de la 2% din PIB în 2022 la 3,4% în 2025.

În 2026, Estonia a anunțat că va crește cheltuielile sale pentru apărare la 5,4% din PIB și că bugetul său de apărare va crește cu 42%. De asemenea, Tallinn s-a angajat să acorde Ucrainei ajutor militar în valoare de peste 117 milioane de dolari pentru anul 2026.

Curtea de Conturi a Estoniei a tras în repetate rânduri semnale de alarmă cu privire la riscul utilizării abuzive a fondurilor de stat în această perioadă. Raportul din august este cel mai recent dintr-o serie de episoade nefavorabile privind cheltuielile Ministerului Apărării.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal a convocat o ședință a cabinetului pe 3 septembrie pentru a discuta demisia lui Pevkur și concluziile rapoartelor de audit. Parchetul național a deschis, de asemenea, o anchetă penală cu privire la aspectele abordate în rapoartele din 2025 și 2026.

Pevkur a declarat că își depune demisia „cu convingerea fermă că am luat deciziile corecte pentru consolidarea apărării naționale”.

„Estonia este mai bine protejată ca niciodată”, a scris el. „Îi doresc sectorului apărării putere și succes, deoarece poporul estonian trebuie să aibă încredere în mijloacele și resursele Forțelor de Apărare și să continue să sprijine neclintit Ucraina, deoarece aceasta contribuie la asigurarea securității noastre.”

Țările baltice continuă să-și consolideze capacitățile de apărare în contextul noilor amenințări din partea Rusiei. Estonia a semnalat incursiuni ale unor drone în spațiul său aerian pe 1 septembrie, în timp ce Rusia a lansat un atac aerian de amploare asupra Ucrainei, iar dronele ucrainene au vizat vestul Rusiei.