Europa riscă să-și piardă avantajul economic până în 2040 dacă își epuizează resursele naturale, avertizează Agenția Europeană de Mediu (AEM), într-un nou raport care prezintă șase direcții de acțiune. Semnalul de alarmă vine pe fondul disputelor la vârful UE privind finanțarea tranziției industriale și a rezilienței climatice și pune noi argumente pe masă în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034.
Raportul AEM pune accentul pe costurile tranziției verzi în menținerea competitivității industriale a Europei într-un context tensionat al dezbaterilor privind alocările bugetare în arhitectura noului buget UE.
„În prezent, Europa traversează o perioadă marcată de incertitudine profundă, determinată de schimbările tehnologice disruptive, tensiunile geopolitice, presiunile asupra mediului și transformările din dinamica economiei globale (…) Continentul se confruntă cu două provocări majore: disponibilitatea limitată a terenurilor și a resurselor naturale, pe fondul unui nivel ridicat al consumului. De asemenea, UE continuă să depindă de surse externe pentru aprovizionarea cu energie și materii prime critice (MPC). Lanțurile de aprovizionare pentru unele dintre aceste resurse sunt concentrate într-un număr restrâns de țări”, se arată în raport.
Semnalul transmis de AEM, care subliniază că fără investiții în economia circulară, continentul ar putea „sărăci” industrial, vine pe fondul tensiunilor dezbaterilor privind alocările bugetare pentru tranziția verde. Pe de o parte, Parlamentul European cere 584,3 miliarde de euro pentru capitolul „Competitivitate, prosperitate și securitate”, cu 62,1 miliarde peste propunerea Comisiei, inclusiv o suplimentare de 26,6 miliarde pentru Fondul european pentru competitivitate. Eurodeputații solicită și finanțare distinctă pentru acțiunile de mediu și climă. Pe de altă parte, președinția irlandeză propune reducerea bugetului cu 141 de miliarde de euro față de oferta inițială a Comisiei, inclusiv prin tăieri care afectează cercetarea, clima, transportul curat și rețelele energetice
Să ne imaginăm un producător auto european care recuperează metale din baterii uzate, în loc să le cumpere din străinătate. Atunci când un furnizor oprește exporturile sau prețurile cresc brusc, liniile sale de producție continuă să funcționeze, explică perspective.eu. Sau să ne imaginăm un oraș care a investit în sisteme de apărare împotriva inundațiilor și în spații verzi înainte de următoarea furtună extremă. Magazinele și atelierele de acolo ar putea fi redeschise în câteva zile, nu în câteva luni.
Energia ilustrează în mod deosebit de clar aceste interdependențe. Perturbarea livrărilor de gaze prin conducte, provocată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a generat costuri macroeconomice substanțiale, inclusiv creșterea inflației, reducerea puterii de cumpărare a gospodăriilor și încetinirea creșterii economice în întreaga Uniune Europeană, notează raportul citat.
În același timp, companiile europene continuă să plătească prețuri la energie mai mari decât unii dintre principalii lor concurenți nonUE. Acest lucru le afectează competitivitatea industrială și deciziile de investiții.
„Inițiative precum REPowerEU și AccelerateEU urmăresc îmbunătățirea securității energetice prin electrificare, eficiență energetică, diversificarea surselor de aprovizionare și o coordonare mai strânsă între statele membre. Această abordare poate contribui simultan la reducerea dependenței Europei de combustibilii fosili, accelerarea decarbonizării și consolidarea rezilienței sistemului energetic european”, semnalează AEM în raport.
Agenția Europeană de Mediu evaluează competitivitatea dintr-o perspectivă mai largă decât productivitatea, investițiile, prețurile și creșterea economică. În viziunea sa, competitivitatea înseamnă crearea de valoare economică, protejând și regenerând în același timp capitalul natural și social.
AEM pledează pentru consolidarea programelor pentru competitivitate, cercetare, infrastructură și competențe, precum și finanțarea identificabilă a acțiunilor de mediu și climă. Aceste priorități se regăsesc în Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, LIFE, Erasmus+ și fondurile de coeziune.
Agenția identifică șase direcții în care acțiunea este justificată indiferent de evoluțiile care vor urma.
Prima este extinderea economiei circulare și utilizarea mai eficientă a resurselor. A doua presupune investiții în adaptarea la schimbările climatice, soluții bazate pe natură și infrastructură rezilientă. O altă direcție de finanțare sunt capacitățile în domeniul calculului informatic, al inteligenței artificiale și al biotehnologiilor de nouă generație. A patra direcție vizează investițiile în competențe, educație și învățare pe tot parcursul vieții.
A cincea constă în susținerea coeziunii sociale, iar ambiția globală a UE, la numărul șase, este aceea de a fi actor activ în definirea standardelor mondiale de sustenabilitate socială și de mediu. Potrivit AEM, fiecare dintre aceste direcții poate consolida economia Europei într-un mod sinergic.
„Provocarea centrală este transformarea ambițiilor politice în măsuri coordonate, aplicate la ritmul și la scara necesare”, scrie Agenția Europeană de Mediu, în raportul Competitive by Nature.
Potrivit AEM, Europa dispune deja de o bază solidă de politici pentru atingerea majorității acestor obiective. Dificultatea constă în punerea lor în practică.
„Specializându-se în inteligență artificială avansată, calcul de înaltă performanță și biotehnologie, Europa ar putea dezvolta avantaje competitive în segmentele cu valoare adăugată ridicată ale economiei globale, evitând în același timp concurența directă bazată exclusiv pe costuri.
Această abordare ar permite companiilor și instituțiilor de cercetare europene să valorifice amploarea și dinamismul piețelor globale dominate de Statele Unite și China, diferențiindu-se prin excelență științifică, calitate, fiabilitate și sofisticare tehnologică”, notează raportul.
Raportul a fost publicat săptămâna trecută, când liderii UE s-au întâlnit la Bruxelles, pe 15 și 16 octombrie. Competitivitatea s-a aflat în centrul agendei summitului, liderii căutând modalități de accelerare a Pieței Unice – „O Europă, o piață” (One Europe, One Market).
Economia circulară antrenează întregul lanț economic, de la producătorii din industria auto, metalurgie, construcții sau industria chimică. Bugetul multianual UE prevede alocări pentru companiile care investesc în echipamente care recuperează resturile de producție, reutilizează apa și materialele ori reduc consumul de materii prime și energie.
De asemenea, companiile de tehnologie, producătorii industriali și firmele inovatoare pot dezvolta soluții pentru reciclarea materialelor complexe, recondiționarea componentelor, recuperarea fibrelor textile sau valorificarea biomasei. Proiectele care presupun cercetare și inovare pot urmări inclusiv finanțări europene prin programul Orizont Europa.
Propunerea Comisiei Europene include 26,21 miliarde de euro pentru fereastra dedicată tranziției curate și decarbonizării industriale, în cadrul viitorului Fond european pentru competitivitate. Anvelopa acoperă însă mai multe tipuri de investiții, nu doar economia circulară, iar regulile finale de eligibilitate și eventualele alocări pentru fiecare tip de proiect nu sunt încă stabilite.
Pentru proiectele care presupun dezvoltarea și testarea unor tehnologii noi, programul Orizont Europa are prevăzută o rundă de finanțare pentru economia circulară, cu un buget indicativ de 104 milioane de euro pentru zece teme în 2027. Această oportunitate vizează în special cercetarea și inovarea, nu simpla achiziție de echipamente industriale standard.
Companiile pot urmări, de asemenea, programele de finanțare pentru reciclare, eficiența utilizării resurselor și retehnologizare gestionate la nivel național sau regional. Condițiile și disponibilitatea efectivă a apelurilor trebuie verificate pentru fiecare schemă în parte. Firmele românești ar trebui să pregătească proiecte industriale viabile, cu acces la materii prime recuperabile, clienți pentru materialele rezultate și capacitate de cofinanțare. Fondurile europene pot acoperi costul investițiilor, dar accesul la finanțare va depinde de regulile fiecărui program și de competitivitatea proiectelor depuse.