Înec cu fonduri europene

Cine se afundă în lectura rapoartelor de evaluare ale Autorității pentru implementarea POSDRU iese de acolo, complet bulversat. Nu că ar fi găsit informații relevante despre modul în care sunt cheltuite fondurile europene pentru formarea și  dezvoltarea profesională în România, ci tocmai fiindcă nu a aflat niciuna. Concluziile evaluatorilor sună așa: „Realizarea unei reajustări a echilibrului relativ al priorităților și finanțării asociate acestora la nivelul tuturor AP în baza unor informații și semnale actualizate de pe piața muncii care să ia în considerare nevoile grupurilor țintă cheie precum și nevoia unei calități și cantități sporite de sprijin și servicii în această privință”. După parcurgerea a 25-30 de pagini, redactate în năucitorul limbaj de mai sus, nu te lămurești dacă banii europeni se consumă cu folos sau dacă aceia care i-au luat îi utilizează, până la eurocent, pentru „dezvoltarea resurselor umane”. Mai multe despre programul derulat pe principiul „Primul venit, primul servit” se pot afla dintr-o analiză a IPP din 2011, ignorată și de Opoziția, și de guvernanții de la vremea respectivă și, desigur, din cele două audituri despre care fostul Cabinet PD-L a uitat să pomenească și pe care premierul Victor Ponta le-a descoperit, acum, și le utilizează ca armă politică.
„Ceea ce s-a întâmplat la POSDRU sub conducerea acestor trei miniștri (Botiș, Lăzăroiu, Sulfina Barbu n.n. ) este un noian de fraude, de folosire ilegală a banilor, motiv pentru care CE va lua față de România cea mai radicală măsură posibilă, adică suspendarea fondurilor”, a declarat primul ministru, arborând drapelul justițiar. El  afirmă că persoanele vinovate de acest „jaf” trebuie să răspundă penal, arătând că a sesizat Departamentul de Luptă Antifraudă. Foarte bine, ar fi cazul ca justiția să se ocupe și de gestionari, nu numai de aceia care au mâncat euro cu lopata. Ilegalitățile cu fonduri europene sunt o revelație doar pentru premier, presa și procurorii depistându-le constant. În aprilie, anul acesta, polițiștii din București au destructurat o rețea specializată pe POSDRU, care a delapidat aproximativ 700 000 de euro.  Situația este și mai gravă la accesarea fondurilor pentru dezvoltarea regională și pentru agricultură, fiind anchetați, trimiși în judecată și condamnați pentru fraudă primari, șefi APIA, patroni, milionari, simpli escroci, ba chiar și-un prim procuror și un director de închisoare. Însăși doamna Elena Udrea, în ograda ministerială a căreia se derula POR, anunța, în  2011, că analizează 34 de dosare de posibile fraude, fără să spună însă, mai târziu, la ce rezultat a ajuns. De fapt, nimeni nu a avut interesul să vadă pe ce se duc banii, cu toate că multe proiecte primeau finanțări de milioane de euro. Toată lumea angajată-n tranzacție era mulțumită și spera să nu afle, de mișmașuri, Bruxelles-ul.
Vremurile ferice au apus însă și CE oprește, periodic, robinetul, cerând măsuri. Dacă România nu se conformează riscă să piardă nu doar fondurile pe anul în curs, ci și pe perioada de programare 2014-2020, când va solicita alte 19 miliarde de euro. Ca să primim noua infuzie financiară, trebuie să cheltuim corect ceea ce ni s-a pus la dispoziție până acum, adică 30 de milioane de euro pe săptămână. Lucru imposibil, mai ales dacă, din cauza neregulilor, se întrerupe, temporar, alimentarea. Problema României este următoarea: cum să înghită rapid și manierat atâția bani, fără să-i stea în gât? La asta, domnul Ponta, care a ordonat alte rapoarte de evaluare și amenință cu restructurarea autorităților pentru plăți, nu are încă un răspuns. Este prea târziu pentru salvarea prin câteva măsuri administrative. Trebuie regândit întregul sistem de gestionare a fondurilor risipite, astăzi, pe la mai multe instituții, și întărit controlul asupra utilizării lor de către beneficiari.  O singură dovadă de bună purtare ar cântări mai greu decât toate rapoartele la acordarea alocației viitoare.