Patapievici DEMISIONEAZĂ de la conducerea ICR, după ce trecerea Institutului în subordinea Senatului a fost declarată constituțională

Curtea Constituțională a decis, marți, că Ordonanța de Urgență a Guvernului privind trecerea Institutului Cultural Român (ICR) din subordinea Președinției în cea a Senatului este constituțională. drept urmare, președintele institutului a anunțat că își va da demisia împreună cu întreaga conducere ICR. Acest lucru se va întâmpla după rezolvarea unor chestiuni de gestiune în condițiile reducerii bugetului.

CITEȘTE ȘI: Patapievici, despre misiunea ICR: O agendă europeană a fost schimbată cu una naționalistă

Patapievici a precizat că cei din conducerea ICR rămân „în același cadru” și vor demisiona după „rezolvarea câtorva chestiuni de gestiune punctuală, legată de reducerea severă a bugetului” institutului.

Ministerul Finanțelor a informat ICR, printr-o adresă, că vor fi operate o serie de modificări, incluzând reducerea bugetului institutului cu 14,5 milioane de lei, reprezentând mai mult de o treime. Ministerul a cerut, totodată, ICR să se încadreze în restul sumei prevăzute în bugetul aprobat la sfârșitul anului trecut, respectiv în 28,5 milioane de lei, urmând ca reducerea să fie și operată, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanții ICR.

Însă ICR a cheltuit sau angajat în proiecte aflate în derulare suma de 29 de milioane de lei, astfel că, până la sfârșitul acestui an, ar trebui să funcționeze cu minus 500.000 de lei, pentru a respecta cererea Ministerului Finanațelor.

Horia Patapievici a declarat, la sfârșitul lunii iunie, că, dacă Curtea Constituțională va decide că este constituțională Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care ICR trece de la Președinție în subordinea Senatului și este modificată misiunea institutului, întreaga conducere ICR își va da demisia.

Plenul Curții Constituționale (CC) a respins marți excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG 27/2012 privind unele măsuri în domeniul cultural, ridicată de Avocatul Poporului.

Excepția de neconstituționalitate a fost luată în discuție de CC în 10 iulie, magistrații constituționali amânând atunci decizia petnru 31 iulie. CC a constatat atunci că în completul care participă la dezbaterile în fond și la deliberări nu se poate lua o decizie cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată, neîntrunindu-se majoritatea necesară.

Guvernul a adoptat pe 13 iunie Ordonanța de Urgență 27/2012, prin care ICR trece de sub autoritatea președintelui în subordinea Senatului, care, în termen de maximum 15 zile, numește atât conducerea operativă a institutului, cât și membrii Consiliului de conducere.

Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreședinți, numiți și revocați în/din funcție de plenul Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, la propunerea Biroului Permanent al Senatului. Mandatul vicepreședinților va fi de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii.

Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici – președinte – și Tania Radu și Mircea Mihăieș – vicepreședinți, însă Camera Deputaților a eliminat cele două funcții de vicepreședinte, prevăzute din 2011 în Legea de funcționare a institutului.

Premierul Victor Ponta spunea despre ICR că era o instituție „mult prea politizată” și a acuzat „o lipsă de transparență totală” în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului. „Nimeni din această țară nu mă va convinge că este mai democratic să lași o instituție cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie controlată de o instituție cum este Senatul, unde sunt toate forțele politice”, spunea Ponta.

El susținea că liderii grupurilor parlamentare PSD-PNL nu intenționează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparență în cheltuirea banilor publici, iar „agitația” creată pe această temă relevă că cineva are ceva de ascuns.

Pe de altă parte, apelurile din străinătate s-au alăturat celor din România, din partea artiștilor, oamenilor de cultură și de afaceri (Asociația Erudio) și a altor figuri publice (Alianța pentru o Românie Curată), care au strâns mii de semnături. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă – „Mișcarea papioanelor” – având loc în 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.

În 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat CC în acest caz, a fost revocat din funcția de Avocat al Poporului. Funcția a fost preluată interimar de către Valer Dorneanu.

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins ca inadmisibilă sesizarea de neconstituționalitate referitoare la Hotărârea Parlamentului privind revocarea lui Gheorghe Iancu din funcția de Avocat al Poporului.