„Bonus” la final de mandat. Cu câți bani pleacă în buzunar foștii judecători ai Curții Constituționale

Cei trei judecători ai CCR care şi-au terminat mandatul de nouă ani, adică Valer Dorneanu, Mona Pivniceru şi Daniel Morar, primesc un „bonus” la plecarea din instituție. Este vorba de echivalentul a şase indemnizaţii nete lunare, care se ridică la aproximativ 30.000 de euro, potrivit Adevărul.

Legea de funcţionare şi organizare a CCR prevede dreptul la acest „supliment” la finalul mandatului de nouă ani al judecătorilor.

„La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilităţii exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de o sumă egală cu indemnizaţia netă de 6 luni de activitate”, potrivit aliniatului 5 al articolului 71 din legea CCR.

DECES A murit Maria Haiduc, „doamna cântecului popular din Crișana”. Artista avea 86 de ani

09:06

FINANȚE BRD a decis să conteste amenda de la Consiliul Concurenței. Reacție categorică după investigația declanșată de autorități

08:59

Fostul şef al CCR, Valer Dorneanu, a avut în 2020 o indemnizaţie de 295.692 de lei net, ceea ce înseamnă lunar 24.600 de lei pe lună, echivalentul a circa 5.000 de euro lunar.

Astfel, la un simplu calcul, fostul președinte  al CCR ar avea dreptul la 30.000 de lei, bani care se vor adăuga la pensiile de care beneficiază, cea pe bază de contributivitate şi cea de fost parlamentar, relatează Adevărul.

Un al doilea judecător ieşit acum la pensie, Daniel Morar, a încasat un salariu de la Curtea Constituţională de 283.980 de lei net. Aşadar, lunar 23.665 de lei pe lună, adică 4.800 de euro. Bonusul lui Morar ar urma să se ridice la 28.800 de euro.

Al treilea judecător schimbat prin rotația la nouă ani, Mona Pivniceru, a avut în 2020 un salariu net de 290.000 de lei, adică echivalentul a 4.900 de euro pe lună.

Astfel, la finalul mandatului, fosta judecătoare CCR ar urma să primească în cont 29.400 de euro.

Care este rolul CCR

Sursa foto: Administrația prezidențială

Cei trei judecători au fost înlocuiţi în Parlament de Bogdan Licu, Iuliana Scântei şi Mihaela Ciochină, care au depus jurământul de învestitură sâmbătă, 11 iunie.

Conform informațiilor de pe site-ul instituției, Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, independentă faţă de orice altă autoritate publică.

La nivelul Legii fundamentale, astfel cum a fost republicată în urma revizuirii din anul 2003, Curtea Constituţională este reglementată în cuprinsul celor 6 articole ale Titlului V (art.142-147), dispoziţiile acestora fiind dezvoltate prin Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.

În realizarea funcţiei sale de „garant al supremaţiei Constituţiei”, Curtea îndeplineşte atribuţiile înscrise la art.146 din Legea fundamentală, şi anume:

• a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
• b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
• c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
• d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
• e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
• f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
• g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
• h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
• i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
• j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
• k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
• l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.