Ce se alege de Turcia? Cum a sfidat Erdogan previziunile privind DISPARIȚIA sa politică – ANALIZĂ REUTERS

Mai are Recep Erdogan ași în mânecă după două mandate succesive la conducerea Turciei? Va pierde puterea partidul lui Erdogan, AKP,  după ce în ultimii 20 de ani a câștigat toate alegerile parlamentare? Sunt întrebări valabile și pentru cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Turcia, care se vor desfășura duminica aceasta. 

Așadar, turcii vor afla duminică dacă vor continua încă cinci ani cu Recep Erdogan, președintele islamist aflat la putere de două decenii sau dacă alianța de opoziție, condusă de Kemal Kilicdaroglu, va reuși să câștige bătălia politică.

Deși în primul tur de scrutin (desfășurat în 14 mai -n.r.), cel mai recent sondaj referitor la alegerile prezidențiale din Turcia arata că liderul opoziţiei turce, Kemal Kilicdaroglu, ar câștiga alegerile încă din primul tur în fața Recep Erdogan, iată că președintele turc a dat peste cap previziunile privind dispariţia sa politică în alegerile din Turcia.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

NEWS ALERT Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul!” Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

00:35

Reamintim că în primul tur de scrutin Recep Tayyip Erdogan a obţinut 49,51% din voturi în primul tur, iar principalul său contracandidat, Kemal Kilicdaroglu, 44,88%. Pe locul al treilea s-a clasat ultranaţionalistul Sinan Ogan, cu 5,17%.

Într-o amplă analiză făcută de doi jurnaști de la  Reuters se pune accent pe modul în care președintele Erdogan a sfidat previziunile, „mobilizîndu-și alegătorii printr-o combinaţie puternică de conservatorism religios şi naţionalism care pare să îi propulseze guvernarea în cel de-al treilea deceniu odată cu turul al doilea al prezidenţialelor, care are loc duminică.”

„Erdogan a făcut ca Turcia, membră NATO, să se îndepărteze de aliaţii săi occidentali tradiţionali”

„Deşi nu şi-a asigurat încă victoria – Erdogan trebuie să-l învingă mai întâi pe opozantul Kemal Kilicdaroglu în turul doi de duminică – avântul său electoral nu a făcut decât să crească după ce la primul tur de scrutin, din 14 mai, a răsturnat sondajele de opinie şi s-a clasat pe locul întâi cu un avans solid. Analiştii se aşteaptă acum pe deplin la succesul său.

Victoria ar consolida dominaţia unui lider care a transformat Turcia, remodelând statul laic fondat acum 100 de ani pentru a se potrivi cu viziunea sa pioasă, consolidând în acelaşi timp puterea în mâinile sale, în ceea ce criticii consideră a fi un marş spre autocraţie.

Pe scena globală, Erdogan a făcut ca Turcia, membră NATO, să se îndepărteze de aliaţii săi occidentali tradiţionali, a creat legături cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a transformat Turcia într-o putere regională asertivă”, puncteză jurnaliștii Reuters în analiza făcută.

Erdogan, două decenii de putere. Ce se alege de Turcia?

Mai mult, aceștia au accentuat că votul la aceste alegeri a fost unul dintre cele mai importante de la înfiinţarea statului turc modern în urmă cu 100 de ani, opoziţia simţind că are cea mai bună şansă de până acum de a-l detrona pe Erdogan.

Jurnaliștii Reuters au adus în discuție și elemente din viața lui Recep Erdogan. Mai exact, președintele turc a crescut într-un cartier sărac din Istanbul, urmând cursurile unei şcoli profesionale islamice.

• Erdogan a intrat în politică în calitate de lider al filialei de tineret a unui partid local şi devenind primar al Istanbulului în 1994.
• A făcut închisoare în 1999 din cauza unui poem pe care l-a recitat în 1997, comparând moscheile cu cazarmele, minaretele cu baionetele şi credincioşii cu o armată.
• După ce a urcat pe scena naţională ca şef al Partidului AK, a devenit prim-ministru în 2003.

 Președintele turc, echilibristică între Rusia și Ucraina?

Președintele turc a fost criticat în repetate rânduri pentru „echilibristica” făcută între Moscova și Ucraina, considerându-se, fără succes, până acum, un mediator între cele două țări.

În 2022, ambasadorul UE la Ankara, Nikolaus Meyer-Landrut, declara că Turcia ar trebui să aibă grijă să nu adopte propaganda lui Putin, considerând că țara „face echilibristică.”

„Pe de o parte, Turcia este în mod ferm de partea NATO şi a Ucrainei, iar UE recunoaşte aceste lucru. Pe de altă parte, Ankara a criticat în mod repetat Occidentul. Turcia nu va putea face echilibristică pe termen lung”, a atenţionat Meyer-Landrut.

• Sub conducerea lui  Recep Erdogan, Turcia – membru NATO de 67 de ani – şi-a afirmat puterea militară în Orientul Mijlociu şi nu numai.
• Ankara are relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, fiind însă pe poziţii divergente cu Rusia în privinţa Siriei şi Libiei, dar şi în legătură cu anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, relatează Reuters.
• Deşi dezvoltă o cooperare cu Rusia în domeniile apărării şi energiei, Ankara a vândut de asemenea drone sofisticate Ucrainei, ceea ce nu a avut un ecou bun la Moscovei.
• Achiziţionarea de către Erdogan de sisteme ruseşti de apărare aeriană a declanşat sancţiuni americane împotriva Ankarei, în timp ce apropierea sa de Vladimir Putin a ridicat suspiciuni în ceea ce privește angajamentul Turciei faţă de alianţa NATO. Cu toate acestea, Turcia a intermediat acordul pentru exporturile de grâu ucrainean pe Marea Neagră.
• Turcia a luat decizia de a accepta, într-un final, aderarea Finlandei la NATO. Guvernul de la Ankara încă se opune aderării Suediei, care ceruse în același timp cu Finlanda aderarea la NATO.
•  Țara condusă de Erdogan depinde de Moscova pentru livrările de hidrocarburi şi de cereale.

Preşedintele turc Recep Erdogan a declarat că răspunsul Europei la invazia rusă în Ucraina seamănă cu o „vânătoare de vrăjitoare” împotriva poporului, literaturii şi artiştilor ruşi.

În războiul din Ucraina, Ankara se consideră un mediator, Erdogan subliniind în repetate rânduri că nu vrea să renunţe la niciunul dintre aceste parteneriate. Potrivit experţilor, deteriorarea relaţiilor cu Moscova ar avea repercusiuni dramatice pentru politica internă şi externă a Turciei, care se află deja într-o profundă criză economică.

Erdogan, lăudat de Putin înainte de alegeri: „Un parteneriat între Rusia şi Turcia sunt reciproc avantajoase”

Preşedintele rus Vladimir Putin și-a declarat susținerea pentru omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale şi parlamentare, salutând un lider cu „obiective ambiţioase”, potrivit informațiilor AFP.

Putin s-a exprimat în cadrul unei ceremonii organizate prin videoconferinţă, cu ocazia inaugurării primei centrale nucleare din Turcia, construită de Rusia, salutând un „proiect emblematic” în relaţiile dintre Moscova şi Ankara.

Această centrală „este un exemplu convingător a tot ceea ce dumneavoastră, preşedinte Erdogan, faceţi pentru ţara dumneavoastră, pentru dezvoltarea economiei sale, pentru toţi cetăţenii turci”, preciza președintele rus.

„Această ceremonie arată că guvernul turc şi preşedintele, personal, acordă o mare atenţie dezvoltării relaţiilor ruso-turce în toate domeniile. Susţinem o astfel de atitudine şi suntem convinşi că o cooperare strânsă şi un parteneriat între Rusia şi Turcia sunt reciproc avantajoase”, spunea Putin.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Mărturii emoționante, la aproape trei luni de la infernul care a îngenuncheat Turcia. „Mulți au ales să ia viața de la zero”

EXCLUSIV | Mărturiile tulburătoare ale unei românce din Turcia: „Ne-am strâns toți în brațe și am așteptat să se termine. O prietenă și-a pierdut doi copii, mama, tatăl și nepotul. Familii întregi au fost rase de pe fața pământului”

EXCLUSIV | ”Doar Rusia mai caută dominanță și este în apropierea României”. Cum vede un analist geopolitic transformarea alianțelor strategice globale