EXCLUSIV| De ce nu mai produce România unicorni tech. Șeful patronatului industriei IT: „Creșterea industriei e bazată pe muncă brută, nu pe inovație”

Cifra de afaceri a industriei IT din România, care a atins recent 8% din PIB, crește „direct proporțional, cu numărul de angajați”, ceea ce înseamnă că se bazează pe muncă brută, și nu pe inovație, a declarat pentru GÂNDUL Mihai Matei, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii IT (ANIS). El a explicat de ce cazul UiPath, primul unicorn românesc listat pe Wall Street, este nu rezultatul unui sistem, ci o excepție. 

Valoarea investițiilor în startup-urile de tehnologie din România a crescut cu 36% în primele 10 luni din 2022, la 226 milioane de euro potrivit unui raport al platformei de finanțare SeedBlink publicat în decembrie anul trecut. Însă actualul sistem de finanțare nu permite o infuzie suficientă de capital de risc pentru ca industria IT autohtonă să facă tranziția de la un furnizor de forță de muncă brută la inovație, explică Mihai Matei.

El admite că, în prezent, sunt mai multe incubatoare de afaceri care oferă tinerilor atât acces la o serie de fonduri de capital de risc, cât și consultanță pentru primii pași în afaceri. Însă aceasta este „doar o oază”, „o picătură într-un ocean”. România nu are în acest moment o economie care să încurajeze startup-urile tehnologice.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Merz a rămas descoperit în bătălia pentru utilizarea activelor rusești înghețate”

08:30

VIDEO Tragedie evitată la limită în Botoșani în a doua zi de Crăciun. O casă a fost mistuită de flăcări din cauza unui coș de fum. Cum s-a întâmplat

08:29

„Pentru a produce, să spunem, unicorni, există un pipeline (n.r. o serie de condiții care trebuie bifate pentru succesul unui business) – ca o pâlnie. În primul rând trebuie să ai foarte multe startup-uri care să încerce idei. Și mai este nevoie de capital de risc. Care să finanțeze aceste idei, dintre care cel mai probabil 90% vor eșua. Așa funcționează acest business. Problema este că dacă nu sunt bani pentru a finanța zona de inovație, pot apărea sporadic și accidental unicorni cum sunt UiPath, însă aceștia nu sunt rezultatele unui sistem, sunt excepții”, a declarat Mihai Matei pentru GÂNDUL.

De altfel, un studiu lansat miercuri, 29 martie de comunitatea Launch, un ecosistem de network pentru antreprenori, arată că doar puțin peste 15% dintre cei chestionați au  apelat, pentru finanțare, la fonduri de capital de risc și business angels.

Peste 50% dintre antreprenorii chestionati de Launch în studiul „Situația startup-urilor early stage din România” se finanțează din surse proprii sau de la familie și prieteni

De ce industria IT din România nu produce inovație

Statisticile care rezultă din studiile ANIS, care reprezintă 66% din cifra de afaceri a industriei IT autohtone, arată că în prezent creșterea industriei este direct proporțională cu numărul de oameni pe care îi livrează sistemul de educație, și care aleg să rămână în România.

„Și asta ne spune două lucruri: că acolo este „gripajul” principal, în sistemul de educație, și că, de fapt, industria IT&C este bazată pe muncă. Nu este bazată pe educație. Din moment ce cifra de afaceri a industriei crește aproape perfect, direct proporțional, în raport cu numărul de angajați. Ceea ce înseamnă că se bazează pe muncă brută, și nu pe inovație”, a declarat Mihai Matei pentru GÂNDUL.

Președintele ANIS a explicat că acest lucru este, în prezent, normal la stadiul de dezvoltare al României. Însă, după 30 de ani de tranziție economică este momentul ca industria să treacă la următoarea etapă.

„Problema care se pune este cum facem de aici tranziția la o țară care produce inovație. Pentru că trebuie să avem produse software românești care aduc un plus de valoare pe piață. Este normal că suntem în starea asta, pentru că avem 30 de ani de tranziție economică și ne-am bazat pe ce știam să facem: să muncim și să facem sotfware. Însă am trecut de acel pas. Trebuie să facem pasul următor”, a adăugat Mihai Matei.

Sebastian Burduja promite o legislație ad-hoc pentru startup-urile inovatoare

De altfel, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a reiterat miercuri, la un eveniment organizat de Launch, o comunitate a antreprenorilor, intenția sa de a introduce o serie de măsuri pentru a susține startup-rile tehnologice care produc inovație.

Ministrul a susținut că are în vedere un sistem asemănător cu cel care funcționează în Israel – și anume ca statul să finanțeze startup-urile care reușesc să atragă finanțare privată cu o sumă comparabilă cu cea obținută de la fondurile cu capital de risc.

„Asta ar fi o primă idee – dacă reușim să facem în România ceva similar. Am discutat cu experții de la Banca Mondială – care au făcut un recent  studiu ce vizează ecosistemul de inovare românesc. Ei spun că lucrurile încep să se miște, sunt multe startup-uri care apar, dar multe dintre ele și mor în primii 5 ani. Și experții ne-au spus că avem o mare problemă pe zona de early seed și preseed. Unul dintre sfaturi a fost să ajutăm acești antreprenori pentru că e o zonă de mare risc acolo iar când statul pune ban lângă ban reduce riscul”, a declarat Burduja.

De asemenea, ministrul a reamintit intenția sa de a crea un Fond Național de Inovare, pentru a sprijini startup-urile, chiar cu un model similar ca în Israel, cu acea „amendă” pentru cei care aleg relocarea după ce au primit finanțare de la stat.

„Evident, ca să păstrăm aici startup-urile va trebui să lucrăm și la alte niveluri și aici legea 31/ 90 este o lege de peste 30 de ani, este depășită”, mai spune Burduja.

El a dezvăluit că lucrează cu Olivia-Diana Morar, deputat PNL, la o lege specială pentru startup-urile inovatoare, care simplifică birocrația, pe un model similar cu cel implementat în Italia. Ministrul a mai menționat că intenția este aceea de a încuraja companiile axate pe produs.

„În România sectorul IT&C generează 8% din PIB cu circa 200.000 de oameni,  Viziunea este ca în câțiva ani să trecem la 10% din PIB”, a mai spus Burduja.

România este poziționată pe locul 51 în lume, ca număr de start-upuri înființate în primele 3 luni ale anului 2023, cu 267 de firme nou înființate, înaintea unor state europene precum Grecia sau Lituania, dar sub Ungaria și Estonia, arată un clasament întocmit de platforma StartUp Ranking. Totodată, un studiu al DemandSage, hub global de statistică și analiză, arată că 90% dintre start-upurile la nivel global eșuează. Iar pentru cele ce reușesc să reziste în piață, este nevoie de aproximativ 2-3 ani pentru a atinge punctul în care încep să înregistreze profit.