INTERVIU. România poate înregistra temperaturi de peste 50 de grade. Climatolog ANM: „Recordul absolut din 1951 va fi doborât în anii ce vin”

Anotimpurile vor rămâne patru, dar durata și caracteristicile lor se vor modifica, spune Roxana Bojariu, director al Departamentului de Climatologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), care avertizează că, în cel mai pesimist scenariu, în următorii ani temperatura medie în România ar putea crește cu peste 3 grade Celsius în august, cea mai caldă lună a anului.

Climatologul susține că recordul de temperatură absolută înregistrat în 1951 la  stația meteo Ion Sion, din regiunea Bărăganului, va fi, cu probabilitate mare, doborât în anii care vin.

„Există tendințe semnificative statistic de creștere a temperaturii pentru toate anotimpurile, mai mari vara si iarna (când ele acoperă toată România cu valori semnificative statistic).  Temperatura medie anuală are si ea o tendință de creștere – a crescut cu peste un grad Celsius, la nivelul României, începând din 1901 si până acum. Numărul de zile cu valuri de căldură a crescut în mod semnificativ, în zonele de câmpie din sudul si vestul țării”, explică Roxana Bojariu, într-un interviu pentru Gândul.

Climatologul Roxana Bojariu mai spune că există o tendință de reducere a cantităților de precipitații în lunile de vară, chiar în condițiile creșterii intensității precipitațiilor, ceea ce va avea un impact negativ asupra rezervei de apă din sol.

Reprezentantul ANM atrage atenția că, în condițiile accelerării încălzirii globale, grosimea medie a stratului de zăpadă are tendințe de reducere, în majoritatea regiunilor, comparativ cu perioada  1961-1990 și 1991-2020.

Intensitatea precipitațiilor a crescut: cantități mai mari de precipitații cad în intervale scurte de timp. Numărul de zile cu averse de ploaie a crescut în majoritatea regiunilor României.  Tendințele de reducere a grosimii  stratului de zăpadă sunt mai clare mai ales în partea a doua a iernii si în regiunile joase. Experimentele numerice cu modele climatice sugerează că, în condițiile accelerării încălzirii globale, toate aceste semnale se vor amplifica. În cazul cantităților de ploaie care cad în cantități mari pe durate scurte, nu există timp suficient pentru infiltrarea în sol și predomină scurgerea de suprafață. În plus, acestea au impact asupra severității inundațiilor rapide, eroziunii solului fertil etc.

Roxana Bojariu, climatolog ANM

Rămân patru anotimpuri, dar se schimbă caracteristicile

În ceea ce privește anotimpurile, climatologul Bojariu spune că acestea vor rămâne patru, însă durata și caracteristicile se schimbă comparativ cu deceniile anterioare.

„Primăvara, în medie, are tendința de a se declanșa mai repede, vara tinde să dureze mai mult. Ciclul de patru anotimpuri nu se modifică pentru că el este  rezultanta poziției României pe glob, la latitudinile medii, și a unor factori orbitali ce sunt constanți la scara de timp a schimbării climatice actuale, și vorbim de sute de ani De exemplu, înclinarea axei Pământului pe planul orbitei sale în jurul Soarelui, ce poate influența contrastul între vară și iarnă, se modifică la scara de timp de zeci de mii de ani”, explică Roxana Bojariu.

Temperaturile pot atinge pragul de 50 grade Celsius

Reprezentantul ANM a avertizat că, în următorii ani, în sudul țării ar putea fi înregistrate temperaturi chiar de 50 de grade Celsius. Mai mult, estimările pe baza experimentelor numerice cu modele climatice sugerează că la nivelul României ar putea fi înregistrată o creștere medie a temperaturii lunare de peste 3 grade Celsius, în cea mai caldă lună a anului, august.

„Creșterile pot fi și mai mari, dacă analizăm la nivel de regiune și chiar la nivel local, acolo unde factori specifici modulează răspunsul la încălzirea globală. De exemplu, zonele montane se încălzesc mai mult. Pe de altă parte, vara, sudul României este cel pentru care tendința de creștere a temperaturii este cea mai mare. Dacă ne referim nu la medii sezoniere sau lunare, ci la valori zilnice – acestea pot atinge valori mai mari. În rezultatele experimentelor numerice cu modele climatice din programul EURO-CORDEX, am identificat, în intervalul 2021-2050, chiar si o valoare de 50 grade Celsius în zona Bărăganului. E vorba de un eveniment foarte rar, dar ne indică faptul că recordul absolut de temperatură , în vigoare azi – 44,5 grade Celsius, stabilit în Bărăgan, la 10 august 1951 – va fi, cu probabilitate mare, doborât în anii si deceniile ce vin”, a mai spus climatologul ANM, în interviul pentru Gândul.

Citește și EXCLUSIV. Climatologul francez Jean Jouzel explică de ce trecem de la valuri de căldură la furtuni și inundații. „Este doar începutul. Ne îndreptăm spre o creștere a temperaturii cu 4-5 grade”