Istoricul Bogdan Bucur, distins de Academia Română cu prestigiosul premiu „Dimitrie Gusti” pentru volumul „Sociologia proastei guvernări în România interbelică”

Publicat: 06/12/2021, 16:59
Actualizat: 06/12/2021, 18:36

Istoricul Bogdan Bucur, lector universitar la Facultatea de Științe Politice – SNSPA București, a primit luni, 6 decembrie, premiul „Dimitrie Gusti” al Academiei Române pentru volumul „Sociologia proastei guvernări în România interbelică”. Distincția este acordată oamenilor de ştiinţă şi litere pentru merite deosebite în contribuția la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti. 

La finalul lunii noiembrie, Bogdan Bucur a fost distins de președintele Klaus Iohannis, prin decret prezidențial cu Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri” pentru „Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri” și filmul documentar omonim realizat după aceasta.

Volumul „Sociologia proastei guvernări în România interbelică”, devine, la rândul său, bestseller după lansarea din 2019, după ce „Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri” a avut vânzări-record în 2018 în România și Republica Moldova.

Considerată de presă una dintre cele 10 cărți de neratat la Târgul De Carte Gaudeamus, ediția 2019, „Sociologia proastei guvernări în România interbelică” a devenit a doua cea mai vândută carte publicată de Editura RAO. Cartea propune o privire incisivă asupra guvernării în toate regiunile României, după Primul Război Mondial.

„Autorul ne invită să ne privim în oglindă din când în când, cu spirit de echilibru și cu realism, fără să ne autoflagelăm sau să ne măgulim singuri, deoarece cunoașterea veridică a vieții trecute ne poate ajuta realmente să ne organizam mai bine prezentul”, scrie Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, în prefața lucrării.

Procedura de propunere, evaluare, dezbatere şi decizie cu privire la Premiile Academiei Române este de doi ani

Academia Română a anunțat deja festivitatea de premiere, care va avea loc miercuri, 8 decembrie 2021, începând cu ora 10. Evenimentul se va desfășura în Aula Academiei Române, în format hibrid, cu participarea membrilor Adunării Generale și a premianților.

Premiul „Dimitrie Gusti”, conferit de Academia Română istoricului Bogdan Bucur, se acordă de către Secţia de ştiinţe economice, juridice si sociologie a pentru contribuții deosebite în domeniul cercetărilor sociologice.

Cu acest prilej, în cadrul evenimentului, Academia Română va acorda 9 diplome „Meritul Academic“ și 8 diplome „Distincţia Culturală”.

Premiile Academiei Române se acordă oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate, pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti.

Conform regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale se fac de către institutele de cercetare ştiinţifică, de către universităţi sau de către membrii Academiei Române până la data de 1 septembrie a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării şi se înaintează secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului.

Membrii juriului întocmesc referate de apreciere, evaluând originalitatea fiecărei lucrări propuse, contribuţia acesteia la domeniul respectiv şi impactul asupra domeniului la nivel naţional. Aprecierea juriului este dezbătută în secţiile ştiinţifice, trimisă apoi spre analiză către Biroul Prezidiului Academiei, care o supune spre aprobare Prezidiului Academiei Române.

Durata întregii proceduri de propunere, evaluare, dezbatere şi decizie este de doi ani. Decernarea premiilor are loc în luna decembrie a fiecărui an, în şedinţă solemnă a Adunării Generale a Academiei Române.

Dimitrie Gusti (1880 – 1955),  sociolog, istoric, filosof, voluntarist și etician român este considerat a fi creatorul sociologiei românești. A fost membru al Academiei Române din 1919, apoi președintele acesteia (1944 – 1946), Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor între 1932 și 1933, profesor la Universitățile din Iași și București.

„Am trudit la redactarea și perfecționarea acestei lucrări timp de 10 ani – odată cu admiterea la studiile doctorale în octombrie 2009, din dorința ca România postdecembristă, care este patria mea, să încerce să nu mai repete erorile înaintașilor. Știu că acest lucru nu se întâmplă. Dar această iluzie, de care sunt conștient, m-a determinat să perseverez. De altfel, nu doar în țară noastră, ci pretutindeni, aproape nimeni nu învață din greșelile celorlalți. Sunt necesare calități intelectuale excepționale, imaginație sociologică (după Charles Wright Mills), rafinament cultural și sensibilitate istorică, pentru o asemenea capacitate, cu care puțini oameni sunt înzestrați. Totuși, consider că sacrificiul românilor care și-au pierdut viața pentru integritatea teritoriului național (în cele două războaie mondiale) sau pentru libertate politică și revenirea la democrație (în decembrie 1989) trebuie respectat și omagiat, în primul rând, prin bună guvernare, lucru de care n-am avut parte, din nefericire, aproape niciodată în istorie”, dezvăluie istoricul Bogdan Bucur într-o prezentare a volumului „Sociologia proastei guvernări în România interbelică”, ulterior premiat de Academia Română.

Premiile Academiei Române, înființate la inițiativa domnitorului Al. I. Cuza

Istoria Premiilor Academiei Române precede însăşi înfiinţarea acestei prestigioase instituţii. Astfel, în 1863, domnitorul Al. I. Cuza decide donarea sumei de 5.600 de galbeni pentru acordarea de premii ştiinţifice şi literare, din care 1.000 de galbeni sunt destinaţi unui premiu „pentru cel mai bun uvragiu ştiinţific scris în limba română“. În acelaşi an se înfiinţează premiul care îi purta numele.
Suma donată de Al. I. Cuza în 1863, împreună cu fondul „Zappa“, a constituit baza materială a Societăţii Literare Române, care în 1867 decide constituirea „premiilor fondatorilor“, ce urmau să fie acordate pentru „un tratat raţional de ortografie românească, pentru cea mai aleasă traducere a Germaniei lui Tacitus şi pentru cea mai completă descriere geografică a ţărilor româneşti“. În anul următor, premiul era acordat lui Timotei Cipariu, pentru manuscrisul lucrării „Gramatica limbii române. Partea analitică”.

De-a lungul anilor, numărul premiilor a crescut datorită unor donaţii, între care aceea a generalului Constantin-Herescu Năsturel, din 1873, destinată premierii a două categorii de lucrări.

În 1879, când, printr-un decret semnat de Regele Carol I, Societatea Academică Română a devenit Academia Română, s-a stabilit ca din bugetul statului să fie acordată suma de 30.000 de lei, cu scopul instituirii a două premii, unul literar şi altul ştiinţific – „Gheorghe Lazăr“ şi „Ion Heliade Rădulescu“ –, fiecare în valoare de cel puţin 5.000 de lei. Între laureaţii premiului „Ion Heliade Rădulescu“ se numără B.P. Hasdeu, A.D. Xenopol, Simion Florea Marian, Barbu Ştefănescu Delavrancea. De premiul „Gheorghe Lazăr“ au beneficiat, între alţii, Dimitrie Brândză, P.S. Aurelian, Constantin I. Istrati, Emanuel Bacaloglu.

În 1945, Dimitrie Gusti anunţa intenţia industriaşului Nicolae Malaxa de a conferi Academiei Române „un nimb de reputaţie mondială“, donând „un fond similar cu fondul Premiului Nobel“ din care să se acordate „trei premii mondiale, unul pentru ştiinţele matematice, unul pentru tehnică şi unul pentru ştiinţele sociale, morale şi politice“.

Evenimentele istorice care au urmat au împiedecat înfăptuirea acestui proiect. Începând din 23 august 1944, odată cu instaurarea regimului comunist în România, începe „criza“ Premiilor Academiei Române.  În 1990, la puţin timp după revenirea la titulatura de Academia Română, s-a discutat problema reinstituirii premiilor. Acestea au fost acordate retrospectiv, începând cu anii 1986 şi 1987, într-un proces de revenire la stabilitate.
Începând cu 19 iulie 1999 intră în vigoare noul Regulament de acordare a Premiilor Academiei Române. Acesta prevede acordarea unui număr de 75 de premii anuale, repartizate pe domenii corespunzătoare celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române. Fiecare premiu poartă numele unei personalităţi ilustre din domeniul creaţiei ştiinţifice, literare şi artistice româneşti.

Lista premiilor Academiei Române pentru anul 2019

Premiile Academiei pentru 2019 by Gandul.info on Scribd

Gilda Popa
Gilda Popa este licențiată în Drept și a urmat un master de psihologie organizațională la Facultatea de Psihologie - Universitatea București. A mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Temu şi Shein sunt verificate în România de ANPC. Ce trebuie să facă clienții înainte...
Detalii explozive! Ce s-a întâmplat în apartamentul lui Mititelu jr, după miezul nopții. Beinur a...
FOTO. Ioana Țiriac a făcut ravagii într-un costum de baie spectaculos!
Simona Halep revine în Spania! Sportiva din România va evolua la Madrid Open
Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a...
Primele & singurele imagini cu Mititelu Jr., după ce s-a intoxicat cu medicamente! E bine,...
Dieta lui Lili Sandu la 44 de ani | Alimentul la care a renunțat definitiv....
EXPERIMENT. Cum deosebim vopseaua naturală pentru ouă de cea clasică, plină de E-uri
Veste extraordinară despre pensiile românilor! Marcel Ciolacu a făcut anunțul
Cât de sănătos este, de fapt, pateul vegetal! Ce aditivi conține și cât de periculos...
Poveştile de iubire care au rămas doar o amintire! Imagini tari cu Gina Pistol, Răzvan...
La ce viteză sar airbag-urile mașinii în caz de impact?
Vicepreşedintele Comisiei de Apărare: Rusia a urlat din toţi şoşocii în Parlamentul României
ANUL în care Pământul NU a avut VARĂ! Cum a fost posibil?
PRODUSELE INTERZISE definitiv. Ordinul final a fost dat chiar astăzi, 23 APRILIE
Luna plină din 24 aprilie influențează anumite zodii. Cine va cunoaște succesul după acest fenomen
Amenzi de 2900 de lei pentru ȘOFERII care fac această greșeală în trafic
Cum era Corneliu Vadim Tudor în rolul de părinte? Cum se impunea fostul politician în...
”Petrecere Hawaii de 38 de ani” Ce surprinză i-a pregătit Dinu Maxer Magdalenei Chihaia de...
BANCUL ZILEI. Bula îsi întreabă dirigintele: - Dom’ profesor, care e diferența dintre bărbați și...
Poluarea cu metan, acum mai ușor de observat ca niciodată din spațiu