Noi măsuri pentru stabilirea reședinței, la aceeași adresă, înainte de alegeri. Care sunt obligațiile solicitanților

Responsabilii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne au introdus măsuri suplimentare de verificare a legalității cererilor pentru stabilirea reședinței, în special pentru situațiile unde se remarcă un număr ridicat de solicitări de flotant, în contextul apropierii alegerilor locale.

Polițiștii din teren vor verifica dacă persoanele care solicită stabilirea reședinței locuiesc propriu-zis la adresa menționată, dacă există cel puțin două mențiuni pentru aceeasta, înainte ca cererile să fie aprobate. Acesta este una dintre măsurile anunțate, luni, de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, comisar-șef de poliție Monica Dajbog, măsuri care au intrat în vigoare începând din această lună.

Potrivit purtătorului de cuvând al MAI, aceste demersuri fac parte din Planului General de Măsuri aprobat de ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, pentru buna desfășurarea alegerilor locale din 27 septembrie.

EXTERNE „Hoțul cu Porsche”: Român, acuzat că a jefuit 10 supermarketuri într-o singură zi. Ce metodă folosea

17:38

SĂNĂTATE Opt noi decese din cauza gripei, în ultima săptămână. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Constanţa şi Prahova

17:35

Care este procedura

Noile măsuri de verificare suplimentară pentru adresele unde se constată un număr mai mare de cereri pentru stabilirea reședinței au fost introduse de Direcția de Evidență a Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, iar acestea au fost transmise și către Serviciile de Evidență a Persoanelor din teritoriu pentru a fi aplicate, a anunțat comisar-șef de poliție Monica Dajbog.

„Astfel, în toate situaţiile în care se înregistrează cereri pentru stabilirea reşedinţei, solicitantul va declara pe propria răspundere că locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor. Solicitantul va declara pe propria răspundere scopul/motivul stabilirii reşedinţei. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor”, a explicat, comisar-șef de poliție Monica Dajbog.

Concret, a explicat purtătorul de cuvânt al MAI, la primirea cererilor pentru stabilirea reşedinţei, la nivelul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor se vor efectua următoarele activităţi:

• Se va verifica în baza de date numărul menţiunilor de reşedinţă valabil înscrise la adresa respectivă.
• Dacă la adresa respectivă sunt înscrise cel puţin 2 menţiuni de reşedinţă valabile se va proceda la informarea structurii locale a poliţiei naţionale, în vederea efectuării verificărilor în teren, din care să rezulte dacă solicitanţii locuiesc efectiv la adresa declarată.

Potrivit purtătorului de cuvânt, în situaţia în care, din verificările efectuate de către polițiști în teren rezultă faptul că persoanele respective nu locuiesc efectiv la adresa declarată, cererile lor vor fi respinse. Aceste verificări vor fi dispuse şi în situaţia în care se înregistrează un număr mare de solicitări la aceeaşi adresă/adrese distincte.

„Practic, se vor avea în vedere şi cazurile în care cererile s-au depus, succesiv, la intervale relativ scurte de timp, pentru aceeaşi adresă. Prin număr mare de solicitări se înţelege un număr care depăşeşte media zilnică, săptămânală sau lunară”, a explicat comisar-șef de poliție Monica Dajbog.

„Prin aceste măsuri se va asigura monitorizarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru acordarea vizelor de reședința pentru cetățenii cu drept de vot și verificarea legalității acestora, în cazul constatării unei evoluții semnificative a numărului de persoane care își stabilesc reședința intr-o anumită circumscripție electorală”, a explicat purtătorul de cuvânt al MAI.

Ce prevede legislația electorală

Conform legislației electorale, sintetizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în „Ghidul Alegătorului”,  dreptul de vot la alegerile locale se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul sau reședința, după caz.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reședință și unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetățeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetățeni ai Uniunii Europene).

Până cel mai târziu cu 23 de zile înaintea datei scrutinului, adică până cel mai târziu în data de 4 septembrie 2020, cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri au putut solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă pentru scrutinul respectiv.

Cetățenii care nu s-au înscris în Registrul electoral cu adresa de reședință vor fi înscriși în listele suplimentare dacă fac dovada cu actul de identitate că au adresa de reședință pe raza secției de votare la care s-au prezentat la vot.

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 25 august 2020 este de 19.004.986, dintre care 18.270.004 au domiciliul sau reședința în țară, iar 734.982 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS, potrivit AEP.