PAPA Francisc, omul care a vorbit lumii despre speranță. Mărturia EMOȚIONANTĂ a ambasadorului României la Sfântul Scaun, George Bologan

În aceste zile de doliu internațional, în care Vaticanul se pregătește pentru funeraliile Papei Francisc, o întrebare plutește în aer: cine a fost cu adevărat Jorge Mario Bergoglio, omul care a urcat pe tronul papal în 2013 și a devenit simbolul speranței, al păcii și al umanității?

Într-un interviu acordat în exclusivitate redacției Gândul, ambasadorul României la Sfântul Scaun, George Bologan, a vorbit cu vizibilă emoție despre întâlnirile sale cu Suveranul Pontif, despre trăirile din spatele ușilor închise și despre lecțiile de viață primite din dialogul cu „omul” care a atins milioane de suflete. Este o mărturie personală, dar și o radiografie a unei figuri istorice.

Trei întâlniri, o amintire veșnică

„Am avut privilegiul să-l întâlnesc de trei ori pe Suveranul Pontif, pe Papa Francisc. Prima dată a fost la Blaj, în 2019, apoi cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, unde am avut o convorbire destul de generoasă ca timp. Și ultima interacțiune și ultimul schimb de impresii au avut loc în ianuarie, cu ocazia întâlnirii anuale a Papei cu membrii corpului diplomatic acreditat la Sfântul Scaun”, povestește George Bologan.

PACE ÎN UCRAINA NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina

00:05

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

Deși întâlnirile au fost oficiale, nu au lipsit clipele de intimitate emoțională: „Pot să vă spun că ar trebui să ne punem niște întrebări în aceste zile. De fapt, cine a fost Papa Francisc? De ce s-a întâmplat ca să moară în ziua de Paști? Care este moștenirea pe care ne-o lasă?”

Empatia unui om simplu, dar uriaș în spirit

Pentru ambasadorul României la Vatican, una dintre cele mai pregnante trăsături ale Papei Francisc a fost empatia. Această deschidere nu era deloc mimată. Era autentică, profund umană, dezarmant de sinceră. Și poate tocmai de aceea, mulți dintre cei care l-au întâlnit au simțit că vorbesc nu cu o autoritate, ci cu un frate.

„Întotdeauna Papa Francisc vorbea despre importanța înțelegerii suferinței celor vulnerabili, în comunicarea publică, în comunicarea politică. Papa Francisc ne-a vorbit mereu cu sinceritate, cu deschidere, cu spontaneitate”, a spus George Bologan.

Smerenie și umor – două arme împotriva lumii grăbite

Simplitatea Papei nu excludea însă o inteligență emoțională ieșită din comun, mărturisește Excelența Sa: „Un alt element care definea stilul de comunicare al Papei Francisc era simțul umorului. Papa Francisc a știut să folosească umorul ca un mijloc de a sparge barierele și de a conecta oameni”.

„Un alt element definitoriu a fost smerenia. Simplitatea. Evita grandilocvența și se apropia de oameni într-un mod simplu, pentru a le aduce mângâiere. Demonstra că liderii trebuie să se pună la nivelul celor pe care îi conduc și să servească nevoilor lor”, spune George Bologan.

Un cuvânt care i-a fost drag Papei Francisc, marturisește ambasadorul român, a fost creativitatea. „Spunea că este de sorginte divină și că acest cuvânt îl face pe om să se asocieze Creatorului. Să contribuie, alături de El, la tot ceea ce înseamnă dezvoltarea umană – de la idei la inovație, la cercetare”.

Migranți, deținuți, marginalizați: „Mă întreb de ce ei au ajuns acolo și nu am ajuns eu”

Papa Francisc nu a teoretizat niciodată compasiunea. A trăit-o. A vizitat penitenciare, a spălat picioarele deținuților, a vorbit despre migranți nu ca despre cifre, ci ca despre frați.

„A fost un apărător al migranților. Aici, în unele momente, au existat și anumite tensiuni politice. Dar Papa însuși provenea dintr-o familie de migranți italieni care au ajuns în Argentina. În viziunea sa, cei care sunt emigranți, nu pleacă de bunăvoie, de cele mai multe ori”.

Un episod emoționant relatat de ambasadorul Bologan arată profunzimea acestui lider spiritual memorabil: „După ce a făcut o vizită la penitenciar, a fost întrebat ce simte. El a răspuns ziariștilor: Mă întreb de ce ei au ajuns acolo și nu am ajuns eu”.

Diplomația speranței – un concept născut din credință

Suveranul Pontif a pledat constant pentru o diplomație a speranței, povestește ambasadorul României la Vatican: „Diplomația este o expresie a speranței, pentru că prin diplomația speranței ne opunem logicii conflictuale și egoiste, propunând ca relațiile internaționale să fie fundamentate pe adevăr, iertare, libertate și dreptate”.

„Papa Francisc a exercitat o influență semnificativă asupra lumii politice și diplomatice (…) A fost un defensor pacis – un apărător al păcii – și nu doar prin autoritatea sa morală și spirituală, ci prin mărturia unui lider care a promovat constant valori precum pacea, dreptatea socială, grija pentru cei marginalizați”, mai spune Bologan.

Un mesaj pentru posteritate: speranță, pace, adevăr

„Suntem în anul pe care Papa Francisc l-a decretat ca an jubiliar al speranței. Speranța înseamnă viață”, conchide ambasadorul George Bologan.

În ziua în care lumea își ia rămas bun de la El, Papa Francisc nu lasă în urmă doar o funcție, ci o moștenire vie – un testament de valori morale universale.

Speranța nu moare. Se naște din nou în fiecare gest de compasiune, în fiecare cuvânt de pace, în fiecare zâmbet dăruit unui necunoscut. Așa l-a înțeles ambasadorul George Bologan pe Papa Francisc. Așa ni-l putem aminti și noi.

Sursa colaj: Presidency.ro + Shutterstock

CITEȘTE ȘI: