Radu Marinescu, ministrul Justiției: “Orice modificare pe LEGILE JUSTIȚIEI se face cu consultarea Comisiei Europene”

Tensiunea marcată de propunerile Guvernului Bolojan, legate de modificări pe care Executivul vrea să le facă la pensiile magistraților și vârsta de pensionare a acestora, chiar dacă premierul a subliniat clar că acestea vor avea dispoziții tranzitorii, continuă să creeze dezbateri ample pe marginea acestui subiect.

Conform draftului de lege, prin care urmează să se modifice Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cei care au decizii de pensionare emise până la data la care ar intra în vigoare noua lege se vor putea pensiona în baza unei cereri înregistrate la casele de pensii pînă la data intrării în vigoare a noii legi, precum și magistrații care îndeplinesc condițiile de pensionare până la data intrări în vigoare a noii legi. Dar asta nu îi liniștește pe magistrați.

La această oră, în România există peste 215.000 de pensii de serviciu – etichetate în spațiul public drept “speciale”, din care puțin peste 5000 sunt ale magistraților, în sistemul public acestea din urmă reprezentând un procent de 4 % din total.

RĂZBOI SUA bombardează Iranul pentru a patra noapte la rând

01:14

FINANCIAR Trezoreria SUA a împrumutat lunar 155 de miliarde de dolari în acest an. La cât se ridică dobânzile pe săptămână

00:45

Curtea Constutuțională, scut în jurul magistraților

De-a lungul anilor au fost o serie de modificări legislative care au generat inechitate inclusiv în interiorul “castei” magistraților, pentru că au existat perioade în care au fost asimiliați magistraților și alte categorii de personal care nu au îndeplinit funcții de judecător sau procuror, dar care au ajuns să beneficieze de pensie de serviciu deși unii au avut în magistratură, înaintea pensionării, doar câteva luni de activitate.

Acest mod de a legifera fără cap a dus la discrepanțe majore și inechitate, mai ales că – în cazul magistraților a existat și scutul făcut de Curtea Constutuțională –  ea însăși beneficiară a acestor favoruri de calcul fără a se avea în vedere partea contributivă, ci doar fortificarea independenței puterii judecătorești, printr-un mod de calcul al pensiei cât mai apropiat de ultimul salariu brut.

„Susținem obiectivul coaliției de reformă a pensiilor de serviciu cu respectarea principiilor de constituționalitate”

Guvernul Bolojan a ieșit acum la rampă cu aceste propuneri, arătând unde a dus lipsa de predictibilitate a legii. Sunt păreri pro și contra legate de acest subiect.

În această situație, Gândul a solicitat punctul de vedere al ministrului Justiției, Radu Marinescu, privitor la acest viitor proiect de reconfigurare a criteriior de pensionare și de calcul al pensiilor magistraților.

“Sunt niște propuneri de texte prezentate de domnul prim – ministru. Urmează a fi supuse dezbaterii. O variantă finală va putea face obiectul unui proiect de lege inițiat de ministerul/ministerele competente și asumat guvernamental sau un proiect de lege/amendamente la proiectul deja existent în parlament. Susținem obiectivul coaliției de reformă a pensiilor de serviciu cu respectarea principiilor de constituționalitate și dialogului loial între puterile statului. Orice modificare pe legile Justiției se face cu consultarea Comisiei Europene”, a declarat, pentru Gândul ministrul Justiției, Radu Marinescu.

Întrebat ce se va întâmpla dacă, totuși, în forma sa finală, Curtea Constituțională va da un verdict de neconstituționalitate, ministrul Justiției nu a dorit să facă niciun comentariu legat de acestă ipoteză.

Sursă foto: Colaj Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Guvernul a publicat proiectul de lege care schimbă pensiile magistraților. Crește vârsta de pensionare și scade cuantumul veniturilor

Bolojan anunță creșterea vârstei de pensionare a magistraților: de la 48 până la 65/ Cei care se vor pensiona înainte de termen vor pierde din PENSIE