Românii cred că sistemele politice și economice sunt disfuncționale și economia e manipulată pentru a-i avantaja pe cei bogați și puternici – STUDIU

Un studiu recent realizat printre adulții din 28 de țări îi plasează pe români pe primul loc al neîncrederii în funcționalitatea sistemelor politice și economice. În plus, percepția generalizată în rândul cetățenilor României este că partidelor politice și politicienilor nu le pasă cu adevărat de marea masă a populației.

Sistemele politice și economice actuale sunt disfuncționale. Economia țării este manipulată pentru a-i avantaja pe cei bogați și puternici; partidelor politice și politicienilor nu le pasă cu adevărat de marea masă a populației – acestea sunt percepții generalizate în rândul cetățenilor României. Deși părerea că sistemele politice și economice sunt disfuncționale este dominantă în majoritatea țărilor participante la studiul Ipsos, România conduce detașat, 8 din 10 conaţionali exprimând această opinie.

Acestea sunt principale concluzii ale celui mai recent studiu desfășurat de Ipsos – una dintre cele mai mari companii globale în domeniul cercetării de piaţă, în 28 de țări analizează opinia românilor cu privire la sistemele politice și economice, prin comparație cu percepțiile monitorizate în alte state, la nivel mondial.

FOTO EXCLUSIV Imagini de la înmormântarea tatălui Loredanei Groza. Artista, îmbrăcată în alb la ceremonia de rămas-bun

11:41

ACTUALITATE Statul european prosper care oferă până oferă 70 de mii de euro pentru a atrage noi locuitori. Care sunt condițiile

11:29

Românii, fruntași în sondaje

Rezultatele studiului, culese online în ultimul trimestru al anului 2022 în rândul a mai mult de 26.000 de respondenți, arată că, dintre toate țările investigate, sentimentele negative la adresa clasei conducătoare au cele mai puternice accente în România, Turcia, Thailanda și Africa de Sud, iar sentimentele cele mai favorabile se înregistrează în Suedia și Germania.

În medie, în rândul celor 28 de țări investigate, 6 din 10 cetățeni sunt de părere că economia țării este deturnată în folosul celor bogați și puternici, că partidelor politice și politicienilor nu le pasă cu adevărat de cetățeni, că este nevoie de un conducător capabil să ia țara înapoi de la cei bogați și puternici, dar și că experții nu înțeleg realitățile cu care se confruntă oamenii. Ceva mai puțin de jumătate dintre respondenții la nivel global consideră că, pentru a repara sistemul defect, este nevoie de un lider puternic, dispus să încalce regulile.

Indicatori ai sentimentelor anti-sistem

Pentru a măsura sentimentele anti-sistem, Ipsos a dezvoltat Indexul de disfuncționalitate a sistemului, un indicator bazat pe nivelul de acord cu următoarele cinci afirmații:

Din cele 28 de participante la studiu, țările cu indexul cel mai ridicat sunt România (3.01), Turcia (3.00), Thailanda (2.90), Africa de Sud (2.85) și Marea Britanie (2.80). Țările cu indexul cel mai scăzut sunt Suedia (2.11), Germania (2.26) și Olanda (2.40). Indexul mediu global al celor 28 de țări este 2.65. Cu cât acest index este mai mare, cu atât sistemele politice și economice din acea țară sunt percepute că fiind disfuncționale.

Într-o proporție covârșitoare (79%), cetățenii României sunt de părere că partidelor politice și politicienilor nu le pasă cu adevărat de marea masă a populației. Opinia este similară în rândul bărbaților și femeilor, însă este mai pregnantă în rândul românilor cu vârste de peste 35 de ani și mai redusă în cadrul populației mai tinere.

De asemenea, 8 din 10 români (78%) consideră că economia țării este deturnată spre folosul celor bogați și puternici, în special cetățenii cu vârste peste 50 de ani având această convingere.

68% dintre concetățenii noştri cred că experții din țara noastră nu înțeleg cu adevărat realitățile vieții lor de zi cu zi. De o susținere importantă (74%) se bucură și ideea că este nevoie de un conducător capabil care să ia țara înapoi de la cei bogați și puternici. Aceste opinii sunt prezente cu precădere în rândul femeilor, populației cu educație medie, persoanelor mai în vârstă (peste 50 de ani) și celor care nu sunt în prezent angajați.

Puțin peste jumătate dintre românii chestionați (54%) au convingerea că un lider puternic, dispus să încalce regulile ar fi soluția pentru reconstrucția țării. Opinia este mai puțin împărtășită de bărbați, de persoanele cu educație ridicată sau venit ridicat în gospodărie.

Această atitudine se regăsește și în ediția 2023 a studiului Ipsos Global Trends, realizat în 50 de țări, printre care și România. Neîncrederii în clasa politică și privirii înspre un lider mesianic și autoritar care să salveze țara le sunt asociate și lipsei de încredere în reprezentanții companiilor din România. Astfel, doar 26% dintre români cred că liderii de business spun adevărul, mult sub media globală de 39% și cu 10 puncte procentuale sub media europeană de 36%.

Corupția și neîncrederea

Potrivit rezultatelor studiului, sentimentul că sistemul este disfuncțional merge mână în mână cu percepția de corupție generalizată.

O comparație între Indexul de percepție asupra nivelului de corupție (CPI) al Transparency International și Indexul Ipsos de disfuncționalitate a sistemului, măsurate în fiecare dintre cele 28 țări din studiul Ipsos, scoate la iveală o corelație strânsă între acești doi indicatori.

Astfel, Suedia, Germania și Olanda înregistrează atât cel mai mare scor CPI (care se traduce prin cel mai mic nivel de corupție percepută) cât și cel mai mic scor al Indexului de disfuncționalitate a sistemului, realizat de Ipsos.

În contrast cu acestea, România se numără printre țările cu cel mai mare Index de disfuncționalitate a sistemului, alături de Turcia, Thailanda, Africa de Sud și se plasează astfel la coada clasamentului din perspectiva indicatorului de percepție asupra nivelului de corupție. Aceasta sugerează că percepția de corupție generalizată atrage convingerea că sistemul este defect.

Studiul Ipsos a fost realizat online în 28 de țări, în perioada 23 septembrie – 4 noiembrie 2022, pe un eșantion de 26.007 cetățeni adulți. Pentru România, eșantionul a inclus 1.000 de respondenți cu vârsta cuprinsă între 16-74 ani.