Tradiții și superstiții românești în a treia zi de Paște. Ce semnificație sacră are MARȚEA Albă din Săptămâna Luminată

Marțea Albă, a treia zi din Săptămâna Luminată, este încărcată de tradiții străvechi și obiceiuri populare păstrate cu sfințenie în multe zone din țară. De la interdicția de a munci, la „Umblatul cu pasca” și sfărâmarea Sfântului Agneț, această zi are o simbolistică aparte în calendarul ortodox.

Sărbătoarea Paștelui nu se încheie în Duminica Învierii, ci continuă prin Săptămâna Luminată, o perioadă de bucurie și curățenie spirituală în care tradițiile creștine se împletesc cu cele populare.

Marțea Albă, a treia zi după Paște, este dedicată în special pomenirilor, vizitelor și unor ritualuri liturgice deosebite, precum sfărâmarea Agnețului – pâinea de împărtășanie folosită pe tot parcursul anului pentru bolnavi.

INEDIT Elena Udrea s-a pozat cu un șarpe și a dat un mesaj cu subînțeles: La câți șerpi “am ținut la sân”, cu acesta a fost o joacă

21:51

NEWS ALERT Scandal politic după ce România a intrat în recesiune. Ciolacu îl acuză direct pe Bolojan: „Este de vină pentru cum stă România economic”

21:32

Potrivit obiceiului, în această zi nu se lucrează, iar femeile oferă de pomană pasca și vinul roșu rămase de la masa pascală. Se spune că aceia care muncesc în Marțea Albă vor fi încercați de ghinion în restul anului.

Tot astăzi se întorc vizitele făcute în prima zi de Paște, iar în multe gospodării din Moldova și Muntenia are loc așa-numitul „Umblat cu pasca”, un obicei prin care finii își vizitau nașii, iar cumetrii între ei duceau daruri simbolice, precum colaci și ouă roșii, potrivit Observatornews.ro.

Obiceiuri liturgice: sfărâmarea Sfântului Agneț

Unul dintre cele mai importante momente din Marțea Albă este uscare și sfărâmarea Sfântului Agneț, pâinea sfințită la Liturghia din Joia Mare.

După un ritual special, Agnețul este sfărâmat și păstrat în Sfântul Chivot din Altar, fiind folosit tot anul pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică.

Ziua de miercuri aduce o interdicție strictă pentru femei: nu au voie să muncească, altfel aduc rozătoare în casă și sărăcie în gospodărie.

Joia Verde, sau Joia Rea, este o zi dedicată cinstirii holdelor și grădinilor. Se spune că cine muncește în această zi atrage seceta și dăunătorii în livezi.

Un ritual vechi presupune căratul a 44 de găleți cu apă, aprinderea a două lumânări la toate cele patru capete ale curții și vărsarea apei în fântână pentru a alunga spiritele rele.

Vinerea Scumpă, sau Fântănița, este dedicată Izvorului Tămăduirii, în contrast cu Vinerea Mare. Legenda spune că Maica Domnului ar fi creat un izvor miraculos, cu apă dătătoare de viață care curge doar în această zi.