Cine a fost Coana Mița Biciclista, numele care e în mijlocul scandalului cu merdenele

Polemica generată de localul Mița Biciclista, în care merdenele cu margarină ale lui Nea Mihai au câștigat detașat, readuce în prim plan unul dintre cele mai fascinante și controversate personaje ale Bucureștiului interbelic: Coana Mița Biciclista. Curtezana educată la Paris și adorată de bărbații vremii a trăit o bună parte a vieții în clădirea superbă din zona Amzei.

Coana Mița Biciclista, pe numele real Maria Mihăescu, a reușit să-și construiască un trai de lux în capitala bucureșteană, denumită la acea vreme „Micul Paris”, notează Historia.ro.

Născută în 1885, la Diţeşti, în judeţul Prahova, Mița Biciclista, a venit pe lume într-o familie modestă, ca fiică a unei spălătorese.

La vârsta de 14 ani, Maria Mihăescu a fost remarcată pentru frumusețea și i s-a oferit oportunitatea să fie educată pentru o carieră de curtezană. Adolescenta a acceptat această opțiune, ca fiind singura posibilitate de a avea un statut diferit față de ceea ce îi hărăzise destinul la naștere.

Primul amant, Regele Leopold al II-lea

Ambițioasă și inteligentă, după o perioadă petrecută la studii în străinătate și învățată la pension la Paris, Maria Mihăescu a devenit amanta Regelui Leopold al II-lea.

Pictorul Nicolae Griogorescu, poetul Octavian Goga sau Regele Ferdinand sunt doar câțiva dintre bărbații importanți ai vremii, care au fost amanții Miței Biciclista.

Cine i-ar fi dăruit Miței Biciclista casa care îi poartă numele

Potrivit istoricului Majuru, casa impunătoare, devenită azi localul Mița Biciclista, i-a fost dăruită curtezanei chiar de Regele Ferdinand.

„Constantin Beldie scrie în cartea sa că este adevărat şi că acea casă ar fi costat 4 milioane de lei”, mai spune Majuru.

Frumoasa curtezană a fost poreclită „Mița Biciclista”, de un pretendent, pe care l-a respins

Unul dintre aspectele prin care s-a făcut remarcată în perioada interbelică erau plimbările cu bicicleta pe străzile Bucureștiului, pe vremea când un astfel de mijloc de transport era o raritate.

A devenit cunoscută drept Miţa Biciclista prin anul 1898, după ce jurnalistul George Ranetti s-a îndrăgostit de ea. După ce curtezana l-a respins, acesta a poreclit-o „Miţa Biciclista”.

Cu părul blond tuns scurt, ochii verzi-albaştri și pantaloni din catifea, Mița Biciclista a fost prima femeie care a pedalat în centrul Capitalei. Atrăgea atenția prin feminitatea și dezinvoltura ei. Mița era atipică și încântătoare, deopotrivă.

„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi svartul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”, o descrie Alexandru Predescu în „Vremuri vechi bucureştene”.

Mița Biciclista, femeia care a făcut plajă în costum de baie și a sfidat autoritățile

Mița Bicilista a trăit o viață de lux. Deţinea o trăsură, o maşină coupe şi servitori din Polonia. Mânca numai la Athenee Palace şi mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei.

Un episod savuros din viața curtezanei, este acela când a fost surprinsă în timp ce făcea baie mare în costum de baie sumar, fapt interzis la vremea respectivă.

Un şef de post a somat-o pe Miţa să iasă din apă. Acesta a şuierat ca aceasta să îl audă, curtezana a ieşit nervoasă din apă şi l-a lovit cu umbrela.

Cariera de curtezană: prejudecăți și context social

Acest moment din viața Miței Biciclista demonstrează că era o femeie cu o gândire modernă, care dorea să trăiască liberă de constrângerile societății. S-a folosit de atuurile fizice, pentru a obține ceea ce-și dorește, într-o societate în care femeile nu aveau prea multe opțiuni, dacă nu se nășteau în familii înstărite.

„Multe fete intrau în această activitate pentru că erau îndemnate de mame sau de fraţi mai mari. Erau fete care făceau parte din familii sărace, cel mai adesea venite în Capitală, din provincie”, povesteşte istoricul Adrian Majuru.

Pe la mijlocul anilor ’40 s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dimitrescu, vremuri în care au început şi problemele financiare. Deşi a trăit ani la rând în lux, Miţa se vede nevoită în închirieze câteva camere din casa pe care o deţinea, iar ea se mută în mansardă. Cu toate acestea, nu avrut să renunţe la lux, mai ales când se ştia văzută pe stradă.