„ORAȘUL celor 1000 de OCHI” din România. De ce a primit această poreclă?

Sibiu, locul de naștere al actualului președinte al Românei Klaus Iohannis, este cunoscut  în limba germană ca „Hermannstadt”, dar are și porecla de „orașul celor 1000 de ochi”. 

Ca turist în Sibiu, simți că ești „pândit” la toți pașii de „case cu ochi”. Motivul pentru care a primit această denumire bizară se datorează localnicilor care și-au construit acoperișuri cu ferestre de aerisire.

Sibiu este inclus în top 5 al celor mai bune destinaţii europene. Sursa Foto -Shutterstock

„Orașul celor 1000 de ochi”. De ce Sibiu a primit această poreclă?

Majoritatea au câte două ferestre de aerisire, dar sunt și unele care au în jur de patru-șase. Se formează o iluzie optică. Simetria dă impresia că vechile case din Sibiu „sunt creaturi vii, cu câte doi sau șase ochi, care îi urmăresc pe trecători”. 

FLASH NEWS Fostul ministrul al Sănătății trage un semnal de alarmă cu privire la noua lege a salarizării: „Mi se pare periculoasă”

23:28

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „România este imună la Nicușor Dan”

23:00

Turiștii din toată țara și din străinătate nu se simt intimidați. Ba dimpotrivă, adoră să le fotografieze și să facă glume pe seama lor.  Ventilările sunt de tip baroc și datează din secolul al XIX-lea.

„ORAȘUL celor 1000 de OCHI” din România, locul de naștere al unui președinte. Sursa Foto: Profimedia

Răzvan Pop, directorul Direcției pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional din Sibiu, declara pentru Adevărul în 2015:

„Probabil că a fost soluţia de amenajare a unui constructor sibian, pentru că o găsim foarte larg răspândită în Sibiu şi în jurul Sibiului. Eu îi prezint ca un trademark al Sibiului, pentru că dacă mergem la Sighişoara nu găsim aceşti «ochi»”. 

Sursa Foto: Profimedia

Sibiu a fost capitala culturală a Uniunii Europene în 2007

Potrivit site-ului Primăriei orașului, Sibiul avea numele de Hermannsdorf și a fost atestat pentru prima dată în anul 1321. Încă de la  1191, pe meleagurile sibiene locuia preponderent o populație germană.  În 1366, așezarea era cunoscută sub numele de Hermannstadt. În secolul al XV-lea, orașul avea o universitate săsească și era înfloritor comercial datorită celor 19-29 de bresle.

Sibiul nu era doar un centru de mari afaceriști și meșteșugari, ci și cea mai puternică cetate a Transilvaniei, rezistând în fața invaziilor otomane. În timpul ocupației austriece, Sibiul a  devenit capitala principatului Transilvaniei. Din secolul al XVIII-lea, devenise un centru religios și cultural pentru românii ortodocși din Transilvania. A fost orașul în care s-a declanșat Mișcarea memorandistă, o manifestare a luptei naționale pentru unirea românilor. Orașul a trecut „testul timpului” cu brio, supraviețuind celor două războaie mondiale, holocaustului fascist și opresiunii comuniste.

I

Unele din vechile case sibiene au câte patru sau șase ferestre de aerisire. Sursa Foto -Profimedia

Orașul a avut un rol major în „Marea Unire” de la 1918, fiind capitala provinciei Transilvaniei.  Mulți sași au fost deportați după al Doilea Război Mondial în urma ocupației sovietice.  În 1989, Sibiu a devenit al doilea oraș după Timișoara care s-a ridicat împotriva regimului ceaușist. În timpul tranziției către democrație, orașul s-a bucurat de „o renaștere economică și culturală semnificativă, fiind unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România”, susține site-ul primăriei. În 2007 a fost desemnat Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg. În 2014, Klaus Iohannis, primarul orașului din anul 2000, este ales ca președintele României pentru două mandate consecutive. A fost primul președinte de etnie sasă a țării noastre. În 2021, în plină pandemie de coronavirus, Sibiu a fost în top 5 cele mai vizitate destinații din România.

Citește și: TURISM. Oraș din România, inclus pe lista celor mai sigure destinații turistice din Europa în timpul pandemiei de coronavirus – FOTO