Structura veche de 6.500 de ani care i-a uimit pe arheologii cehi. Civilizațiile străvechi își trăiau viața după calendarul misterios

Situl vechi de 6.500 de ani, localizat în Republica Cehă de astăzi, a fost construit pentru a urmări calendarele solare și lunare, transmite popularmechanics.com.

Cum funcționa calendarul preistoric descoperit în Cehia

Cu 1.000 de ani înainte de Stonehenge, o structură monumentală de piatră a fost ridicată lângă municipalitatea Chelby de astăzi, din Republica Cehă.

Scopul construcției circulare ar fi fost acela de a se sincroniza cu mișcările cosmosului.

Unul din cele două elemente ale structurii se ghida după ciclurile lunii. Al doilea element se orienta după răsărit, în timpul solstițiului de vară și apus, în timpul solstițiului de iarnă.

Ca și Stonehenge, locul avea o însemnătate ritualică, pe măsură ce anotimpurile se succedau. În cele din urmă, situl a fost dat uitării.

Arheologul Petr Krištuf, de la Universitatea Boemiei de Vest, a coordonat săpăturile care au dus la descoperirea structurii vechi de 6.500 de ani, identificată drept unul din primele centre de ritualuri existente în Europa Centrală.

Funcționa ca un calendar uriaș. Dincolo de cele două puncte pentru observații astronomice, Petr Krištuf și echipa au descoperit 12 deschideri în jurul perimetrului, relaționate cu axele ciclurilor solare și lunare.

Fermierii din Neolitic se bazau – cel mai probabil – pe aceste instrumente, pentru a pregăti plantarea și culegerea culturilor agricole.

Priveau primele raze de soare cum se strecoară în zori, în timpul solstițiului de vară, când soarele era sus și totul era înflorit, și când ultimele raze se estompau în frigul solstițiului de iarnă. Este o descoperire fără precedent în regiune.

„Pentru comunitățile agricole preistorice, legătura dintre răsărit și solstițiul de vară simboliza un nou început, în timp ce apusul și solstițiul de iarnă marca sfârșitul”, a explicat Krištuf.

„Același principiu poate fi observat și pe axa principală a Stonehenge. Putem stabili acum că sanctuarul de la Chelby a fost construit în mod similar. Totuși, cu 1.000 de ani mai devreme, după cum am estimat în urma datării materialului organic”.

Cine au fost oamenii culturii Únětice

Construită de cultura Únětice din epoca bronzului, incinta este înconjurată de un șanț de doi metri și jumătate, în care au fost găsite atât oase umane, cât și animale. Ritualurile funerare ar fi putut fi asociate cu cele 18 înmormântări umane.

Se pare că oamenii au fost înmormântați la fața locului de-a lungul timpului, mai degrabă decât toți odată, deși motivele pentru care acești indivizi au fost aleși – și dacă statutul lor social sau religios a contat – sunt încă necunoscute.

Lângă intrarea principală, arheologii au găsit și cranii și oase de tauri, animale sacre în mare parte a Europei preistorice – cultul taurului se extindea de la Marea Egee, în est, până la Dunăre, în vest. Pe baza locului în care au fost găsite la fața locului, echipa arheologică consideră că craniile de taur erau montate la poartă, posibil pentru a insufla monumentului puterea animalelor.

Civilizația Únětice a ocupat o zonă vastă din ceea ce acum este vestul Poloniei, estul Germaniei, Republica Cehă, vestul Slovaciei și nordul Austriei.

Au fost descoperit, doar în Cehia și Slovacia, 1.400 de situri arheologice Únětice.

„Idoli ai pâinii”

Cunoscuți pentru faptul că au comercializat chihlimbar baltic de-a lungul unei rute comerciale care aducea rășina fosilizată în locuri îndepărtate precum mormintele micenienilor antici de lângă coasta Mării Egee, Únětice se ocupau și de importarea cuprului și staniului.

Se crede că au dezvoltat cel mai vechi sistem european de numărare sub formă de tăblițe numite Brotlaibidole (care înseamnă „idoli ai pâinii”) de către arheologii germani care le-au descoperit.

Aceste tăblițe erau făcute din piatră sau lut și gravate cu forme geometrice repetitive, menite să țină evidența bunurilor și a tranzacțiilor.

Krištuf și echipa sa de arheologi vor examina în curând rămășițele celor care au trăit acolo, pentru a vedea cum își desfășurau viața și ce semnificație avea locul de îngropare.

Echipa va analiza mostre de sol pentru a identifica urmele chimice, care pot arăta cum a fost folosit locul în diferite perioade istorice.

În timp ce structura a fost folosită de-a lungul unui mileniu, se pare că, în Epoca de Fier, aceasta și-a pierdut din semnificație și a fost „îngropată” de vremuri.

Sursa foto: Universitatea din Boemia de Vest