Strigătul de disperare al unei asistente contaminate: „Sunt la ATI Balș de 10 zile. E iadul aici. Aici suntem pe ATI numai cadre medicale. Toți urlăm că murim, că ne sufocăm, toți plângem la fel”

Relaxarea măsurilor de siguranță a adus și „partea întunecată” a creșterii numărului de îmbolnăviri, dar și a numărului de cazuri grave în rândul personalului medical. Vocea medicilor și a asistenților care se luptă pentru fiecare gură de oxigen în secțiile de terapie intensivă ale spitalelor COVID din România transpare din ce în ce mai rar în mass media. Dar Marinela Tănase, cadru medical pe ambulanță, a fost atât de șocată de suferința unei colege care a ajuns pe secția ATI a Spitalului „Matei Balș”, încât a publicat conversația pe o rețea de socializare, în speranța că oamenii vor lua în serios măsurile de siguranță, în special pe durata concediilor. Recent, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, a tras un semnal de alarmă în ce privește „erorile sistemice” în gestionarea bolnavilor COVID în spitalele din țară.

„Cam așa stă treaba, realitatea cruntă… E o discuție cu o colegă de-a mea din țară, nu contează nici numele , nici localitatea, o știu de mult, e un OM special. Să nu mai credeți că sunt povești, că se inventează, că se dă medicație aiurea… E asistent medical de urgență, pricepută, și n-ar acceptă ,,prostii” în medicație. Doar ce am avut discuția, sunt terminată de durere și mă rog pentru sănătatea ei. Doamne ajută să fie bine și să se întoarcă la familie !”, scrie Marinela Tănase pe pagina sa de Facebook.

Marinela Tănase este cadru medical și lucrează pe ambulanță. Se ocupă mai ales de zona Zimnicea. De altfel, asistenta este una dintre cele mai curajoase voci ale județului Teleorman, fiind cunoscută pentru mai multe declarații în presă și, scrie presa locală  „un om cu totul și cu totul special, care își înțelege pe deplin misiunea de salvator de vieți”.

„Eu am avut grijă, dar tot am pățit-o. N-aș fi crezut în veci că fac forma asta gravă… la un pas de intubare. Rugați-vă pentru mine!”

Din conversația publicată de Marinela Tănase pe Facebook rezultă că sunt mai multe cadre medicale care se luptă între viață și moarte pe secția ATI a Spitalului „Matei Balș”. Colega sa povestește că primește un tratament extrem de complex, nu mai puțin de 10 injecții, și că îi este extrem de greu să scrie, fiind cu „cateterism arterial, consolă, robineți cu 6 linii venoase”. Discuția are un puternic impact emoțional.

„Din nefericire m-am contaminat și eu. Sunt la ATI Balș de 10 zile. E iadul aici. Aveți mare grijă de voi. Eu am avut grijă, dar tot am pățit-o. N-aș fi crezut în veci că fac forma asta gravă… la un pas de intubare. Rugați-vă pentru mine!

Ooof. Doamne. Poți să vorbești la telefon?

Nu. N-am putere. Să vb. Trag de fiecare respirație.

Doamne colega. M-ai dat peste cap mă rog, să fii bine, ai încredere și rezistă. Te rog mult, luptă. Ai avut contact?

…La serviciu am intrat în autoizolare de la primele semne. N-am făcut „rău” nimănui.

Mă refer dacă ai luat tu de la cineva.

Am luat de la un pacient. Pe care l-am transportat în stare foarte gravă pe o distanță foarte lungă. 100% nu poți să știi. Mi-a strănutat în față și a luat și masca să fie treaba treabă”, se arată în conversația celor două cadre medicale.

„Nu te poți duce în costum de înaltă protecție la orice solicitare, deși eu cred că ar trebui. Eu m-am superprotejat și tot am luat-o”

„Adevărul este că în ultimul timp nu prea ne-am mai protejat corespunzător”, spune Marinela Tănase către colega sa.

„Nu te poți duce în costum de înaltă protecție la orice solicitare, deși eu cred că ar trebui. Eu m-am superprotejat și tot am luat-o (…) Aici suntem pe ATI numai cadre medicale, doctorii și asistenții. Toți urlăm că murim, că ne sufocăm, toți plângem la fel”, spune asistenta medicală internată pe ATI.

Marinela Tănase își întreabă colega ce tratament li se administrează pe ATI.

Antiviral, antiwiremic, antibiotic, Fraxiparină… Nu pot să scriu că am cateterism arterial, consolă, robineți cu 6 linii venoase.. Fluimucil, vitamina C, Multe… Sunt pe 10 injecții (nr. intravenoase)”.

Marinela Tănase: „E greu să pricepeți cum este să încerci cu disperare să iei legătură cu oamenii, am mai avut o colegă care mi-a scris și pe seară a murit, nu mai conspirați, eu spun fapte concrete”

Postarea asistentei din Zimnicea a primit zeci de mesaje de încurajare și de susținere, dar scepticii nu au întârziat să se arate.

Spre exemplu, Răzvan Zbirlea (unul dintre comentatori) scrie că mesajul nu este credibil pentru că „În primul rând , pacient fiind nu ai voie cu mobil../ Dacă eșți aproape de intubare , chiar n ai cum să fi în stare să scrii mesaj/ Să ai combinezon sau echipamentul, plus masca, plus mănuși și ochelari..să ți scuipe cineva în față…în AȚI/ Cateterism” arterial?! Și dc are „cateterism” arterial, lt ce 6 linii venoase?! Pusă pe 10 injectomate? Și cu toate acestea , a putut să scrie ?!”

Asistenta îi replică: „E greu să pricepeți cum este să încerci cu disperare să iei legătură cu oamenii, am mai avut o colegă care mi-a scis și pe seară a murit, nu mai conspirați, eu spun fapte concrete, nu vreau decât să aveți dreptate, dar din păcate mi se întâmplă să pierd oameni dragi, domnule! Cu telefoane au voie, doar că uneori le găsește familia în saci de plastic, și dincolo nu mai răspunde nimeni”

O altă internaută, Geta Enache, comentează că „Problema nu este că oamenii nu cred ci că cei ce gestionează această criza au creat un haos și prin faptele lor dar și fiindcă spun adevăruri pe jumătate! (…)Ascunzandu-ti-se niste lucruri e normal să îți pui întrebări! Aveți grijă de voi”, iar asistenta admite că ,„e un haos maxim, de parca asta s-ar dori, aveam o sută de cazuri si masuri extreme, acum nimic”.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România trage un semnal de alarmă: „Ivirea unui noi val de infectări a salariaților și pacienților din spitale este favorizată de câteva deficite structurale și erori sistemice”

„Deoarece în lipsa corecțiilor rapide putem estima o amplificare a infectării salariaților, prezentăm cele mai importante probleme, solicitând (din nou) autorităților să intervină pentru remedierea lor. Vom ilustra câteva dintre probleme prin exemple dintr-un spital județean, fără a-i indica numele”, arată Federația „Solidaritatea Sanitară” într-un comunicat de presă transmis pe 9 iulie 2020.

Astfel, principalele probleme cu care se confruntă spitalele publice și salariații din aceste spitale sunt limitarea capacității de testare a tuturor pacienților și salariaților și deficitul financiar ce afectează testarea

„Pentru a putea interna cu riscuri minime spitalele ar trebui să testeze toți pacienții internați (înainte de internare) și toți salariații (de preferat inițial și ori de câte ori există suspiciuni). Însă, testele costă mult pentru spitalele care au propriile laboratoare RT PCR (cca. 200 lei/test) și foarte mult pentru cele care nu au aceste laboratoare (cca. 290 lei/test). Doar unele spitale beneficiază de decontarea câtorva dintre aceste costuri.(…) Dezvoltarea capacității de testare, promisă de guvernanți, este extrem de timidă raportat la nevoile reale ale spitalelor și ale populației” – Federația „Solidaritatea Sanitară”