Cheltuielile „pe firmă” cu mașina au fost luate în vizor de ANAF. La ce se uită inspectorii
Cheltuielile „pe firmă” cu mașina nu mai sunt o simplă rutină contabilă, ci o țintă pentru inspectorii ANAF. De la combustibil și reparații, până la leasing și asigurări, tot mai multe companii au intrat în atenția Fiscului și, în cele mai multe cazuri, suspiciunea este aceeași: mașinile sunt folosite în scop personal, dar costurile sunt trecute integral pe firmă.
De ce au fost luate în vizor cheltuielile „pe firmă”
Mașinile sunt printre puținele active care jonglează între impozitul pe profit, TVA, impozitul pe venit și contribuțiile salariale. Mai mult decât atât, acestea se află la intersecția dintre activitatea economică și uzul personal, zonă în care interpretările variază. În acest context, diferența dintre deductibilitatea fiscală limitată, 50%, și deductibilitatea fiscală integrală, 100%, nu mai este o chestiune de opțiune contabilă, ci un subiect pe care inspectorii ANAF îl analizează cu strictețe.
Care sunt regulile de deductibilitate aplicate de ANAF
Regula de la care pornește ANAF este una simplă, dar care creează mai multe probleme în practică. Statul face o diferență clară și aplică un tratament diferit pentru cheltuielile cu mașina care se încadrează în două categorii: utilizare mixtă și utilizare exclusivă.
În cazul utilizării mixte, atât pentru firmă, cât și în scop personal, cheltuielile nu mai sunt considerate integral „de business”. Astfel, legea permite deducerea a doar 50% din cheltuieli. Practic, firma nu poate să scadă integral din taxe toate costurile cu mașina. În această categorie intră aproape toate cheltuielile cu mașina, inclusiv combustibilul, reparațiile, reviziile, piesele, taxele de drum, asigurările RCA și CASCO sau leasingul.
De partea cealaltă, există varianta în care o firmă poate deduce 100% din cheltuieli, dar acest avantaj vine cu condiții mult mai stricte. Respectiva firmă trebuie să demonstreze că autoturismul este folosit exclusiv în scopul activității economice, iar ANAF nu ia în considerare doar ce declară firma și cere dovezi mai amănunțite.
La ce documente se uită inspectorii
În timpul verificărilor, inspectorii ANAF analizează mai mult decât facturile din contabilitate. Inspectorii cer frecvent facturi emise pe firmă pentru toate cheltuielile cu mașina, contracte de leasing sau de utilizare, ordine de deplasare, foi de parcurs, polițe RCA și CASCO și justificări pentru traseele efectuate.
Lista documentelor pe care le verifică inspectorii în cazul utilizării exclusiv în scopul activității economice:
- politica internă privind utilizarea autovehiculelor;
- documente financiar contabile care reflectă cheltuielile suportate de societate;
- documente justificative privind modul de utilizare a autovehiculelor de serviciu, acolo unde se susține utilizarea exclusivă în scop profesional – de ex., foi de parcurs ce conțin informațiile minime prevăzute de lege;
- există sau nu reguli clare privind suportarea costurilor aferente utilizării personale.
RECOMANDAREA AUTORULUI: