Cum dispar în fiecare an câte două orașe din România. Datele care confirmă cea mai gravă problemă a țării noastre

„Depopularea țării intră într-o fază și mai avansată, mai dramatică”, a explicat profesorul Vasile Ghețău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române, potrivit Ziarului Financiar.

La fiecare muncitor care emigrează în loc să lucreze într-o companie din România, economia pierde câte 6.000 de euro pe an (luând în calcul un salariu mediu brut de 500 de euro pe lună). Astfel, cu un efectiv total de 184.000 de emi­granți anul trecut, rezultă că economia a pierdut 1,1 mld. euro numai din salariile potențiale ale emigranților din ultimul an, potrivit unui calcul al ZF.

„Emigrarea practic de­pinde de ce segment al forței de muncă pleacă. Dacă emigrează capitalul uman înalt calificat din domenii precum tehnologia informației, specialiștii în inginerie avansată sau creatorii de soft, atunci costurile sunt foarte ridicate”, a explicat profesorul Dumitru Miron de la Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

VIDEO Ion Cristoiu: Războiul dintre PSD și Iie Bolojan nu se poate încheia decât prin plecarea premierului

12:33

FLASH NEWS Guvernul ia în calcul reducerea accizelor la carburanți. Ministrul Energiei: „Lucrăm la mai multe scenarii, inclusiv acesta”

12:29

Estimare: În 2030 România ar putea avea 7 milioane de pensionari

Într-un studiu realizat în urmă cu câțiva ani se arată că România ar putea ajunge la circa 6,3 milioane de pensionari, la orizontul de timp 2030.

„Cele 6,3 milioane de pensionari în anul 2030 ar reprezenta 31% din populația țării, iar raportul dintre acești pensionari și populația în vârstă de muncă (20-64 ani) ar ajunge la 50 la 100 (comparativ cu 19% și, respectiv, 30 la 100 în anul 2010)”, se arată în studiul „Câți pensionari ar putea avea România în 2030”, realizat de Vasile Ghețău. 

„Evident, cifra de 6,3 milioane trebuie privită cu prudență, luând în considerare ipoteza adoptată asupra intensității intrărilor la pensie. Ar putea fi și un avertisment. Iar dacă – într-un exercițiu pur exploratoriu – la cele 6,3 milioane de pensionari în anul 2030 vom adăuga valori estimative pentru cele două tipuri de pensie neincluse în prognoză – beneficiarii de pensie de urmaș și cei ai pensiilor speciale (MApN, MAI, SRI, culte, avocați), am putea vorbi de 7 milioane de pensionari în anul 2030”, mai relevă studiul citat.

Cauzele scăderii populației

Dacă din 1990 reducerea populației s-a făcut prin migrație externă, din 2013 acest lucru s-a schimbat, începând să se reducă populația rezidentă a țării.

Astfel, potrivit ultimelor date ale INS, în anul 2014 populația a scăzut cu 80.000 de oameni, cărora li se adăugă și alți 40.000 de cetățeni care au migrat. Șeful statisticii a apreciat că un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariția a două orașe de nivel mic în fiecare an. 

Totodată, din 1990 România are același comportament privind natalitatea pe care îl avea în 1961, respectiv se nasc din ce în ce mai puțini copii, iar după 1990 fenomenul de scădere a fost mai accelerat. 

România va rămâne până în anul 2050 cu o populație rezidentă de aproximativ 16 milioane de persoane, iar asta fără a fi luată în calcul migrația.