EUROPA ÎN CRIZĂ. Liderii europeni au bifat al 11-lea summit pe tema salvării Greciei, dar au plecat de la Bruxelles fără nicio concluzie

Răbdarea investitorilor pare să fi atins un punct critic. Summit-ul liderilor europeni care a avut loc miercuri la Bruxelles, cea de-a 11-a reuniune a cărei punct central a fost salvarea Greciei, s-a încheiat fără nicio concluzie.

Deși întâlnirea a fost una informală, evoluția recentă a piețelor financiare internaționale arată că investitorii simt nevoia unei decizii coerente privind Grecia.

Declarațiile făcute de oficialii europeni după aproape opt ore de discuții se înscriu însă, în aceeași retorică de până acum: ne dorim ca statul elen să rămână în zona euro dar trebuie să respecte condițiile impuse.

În lipsa unor măsuri concrete însă, moneda euro s-a prăbușit în fața dolarului. Chiar și înaintea summit-ului, investitorii nu au dat semne că ar avea așteptări mari cu privire la găsirea unor soluții care să atenueze criza din Grecia. Astfel, miercuri, euro s-a depreciat la cel mai redus nivel al ultimelor 21 de luni față de dolar. Știrile de la Bruxelles au accentuat și mai mult deprecierea monedei europene. Joi, dolarul a atins maximul ultimelor 22 de luni în raport cu euro, notează Reuters.

Tensiunile privind situația Greciei, amplificate de lipsa de reacție a oficialilor UE, se resimt din ce în ce mai puternic și în România, mai ales când vine vorba despre evoluția monedei naționale. Cursul leu/euro a atins joi un nou maxim istoric, de 4,4662 lei/euro. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, a precizat într-un comunicat de presă transmis miercuri că evoluția negativă a monedei naționale în raport cu euro are cauze externe. „Șocul s-a resimțit instantaneu. Euro s-a depreciat față de dolar. În regiunea noastră, leul a sărit peste pragul de 4,45 iar zlotul, forintul și coroana s-au depreciat și mai mult. E încă o dovadă că riscurile externe sunt dintre cele mai mari”, a explicat Vasilescu.

Dolarul a câștigat teren pe fondul veștilor privind alegerile din Grecia

După cum se poate observa în graficul de mai jos, declinul puternic al monedei euro s-a accentuat din momentul în care investitorii și-au dat seama că partidele politice elene care sprijină măsurile de austeritate nu vor obține rezultate bune la alegerile generale anunțate de premierul tehnocrat Lucas Papademos.

Sondajele arătau că partidele mai mici care se declaraseră împotriva condițiilor impuse de creditorii internaționali câștigau din ce în ce mai mult teren, aspect confirmat de scrutinul din 6 mai, când principalele două partide elene care susțineau continuarea reformelor au obținut în total doar 40% dintre voturi. Parlamentul foarte fragmentat nu a reușit să numească un executiv, iar criza politică a adâncit și mai mult declinul monedei europene.

Deprecierea euro în raport cu dolarul american a început cu scurt timp înainte de organizarea scrutinului din Grecia

Sursă: Banca Centrală Europeană

Temerile privind evoluțiile din Grecia s-au văzut și pe bursele europene care au deschis luni „pe verde”, însă creșterile s-au datorat în principal rezultatelor bune înregistrate de câteva bănci și companii de utilități.

„Investitorii pe termen lung sunt absenți, iar direcția pieței este dată acum de cei care tranzacționează pe termen scurt și caută chilipiruri. Piața rămâne vulnerabilă și nu avem încă vreo propunere concretă privind rezolvarea crizei datoriilor de stat. Se caută semne că politicienii vor acționa, însă întâlnirea de miercuri a liderilor UE nu a dat această impresie”, a comentat un analist al KBC Securities Bruxelles, citat de Mediafax.

Mesajul liderilor europeni

„Vrem ca Grecia să rămână în zona euro și să-și respecte angajamentele”, este mesajul transmis la finalul reuniunii, prin vocea președintelui UE, Herman Van Rompuy.

Cu toate că declarațiile liderilor europeni rămân aceleași, situația din Grecia continuă să se deterioreze. Cele mai recente prognoze ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că economia elenă, împovărată de măsurile de austeritate, va înregistra anul acesta o contracție accentuată, în condițiile în care în ultimii patru ani a scăzut cu 13%.

În timp ce PIB-ul Greciei se va micșora, datoria publică va consemna un trend ascendent. Astfel, în 2012, economia elenă se va contracta cu 5,3% din PIB, iar datoria publică va fi de 163,3% din PIB, în timp ce anul viitor, contracția va fi de circa 1,3% din PIB, iar datoria va urca la 168,5% din PIB, potrivit prognozelor OCDE, citate de Reuters. În prezent, datoria statului elen se ridică la 280 de miliarde de euro, potrivit Bloomberg.

Atena a impus în martie o restructurare a datoriilor investitorilor privați care dețineau obligațiuni ale statului elen. Datoriile către sectorul privat au fost diminuate astfel cu 107 miliarde de euro, la 100 de miliarde de euro.

Grecia va rămâne în recesiune până în 2013

Evoluția economiei elene nu este una favorabilă, în condițiile în care creditorii internaționali, respecitv Fondul Monetar Internaționa (FMI), Uniunea Europeană (UE) și Banca Mondială (BM), au pompat până acum 240 de miliarde de euro pentru a salva statul elen de un eventual faliment. Statul elen a primit primul pachet de ajutor financiar în 2010, în valoare de 110 miliarde de euro, după ce costurile țării au crescut puternic și au făcut nesustenabilă refinanțarea datoriei prin împrumuturi din piață. Un an mai târziu a urmat un nou acord, în valoare de 130 de miliarde de euro, care îi va permite Greciei să se finanțeze până în 2015.

Cu toate acestea, creditorii internaționali, așa-numita troika, sunt de părere că statul elen va avea nevoie de un nou împrumut. Un document oficial obținut de publicația germană Der Spiegel arată că FMI, UE și BM iau în calcul acordarea unui nou pachet de sprijin financiar, în valoare de 50 de miliarde de euro, în 2015, întrucât Grecia nu va putea să se finanțeze prea curând de pe piețele externe.

Costurile păstrării Greciei în zona euro și cele ale unui „Grexit„

Neîncrederea instituțiilor financiare internaționale în capacitatea Greciei de a depăși criza și de a se descurca pe cont propriu aduce în prim plan discuțiile privind costurile ieșirii statului elen din zona euro. O întrebare amplu analizată este dacă nu cumva părăsirea uniunii monetare este mai ieftină decât menținerea statului pe linia de plutire cu ajutorul unor „colace” de salvare administrate neîncetat de către creditori.

Costurile unui Grexit (Greek exit, ieșirea statului din zona euro, n.r.) ar putea fi de ordinul a sute de miliarde de euro, reiese din estimările Reuters. Un înalt oficial Fed, banca centrală din Statele Unite ale Americii, susține însă că o ieșire controlată din uniunea monetară s-ar putea dovedi a fi cu mult mai puțin nocivă decât anticipează economiștii. „Eu sunt unul dintrei cei care cred că Grecia poate ieși din zona euro și că această ieșire poate fi tratată de asemenea natură încât să nu provoace daune prea mari nici Europei, nici Statelor Unite”, susține James Bullard, președintele Băncii Federale din St. Louis, potrivit Reuters.

Îngrorările privind situația economică a statului elen au început să fie resimțite și în sistmul bancar. Companiile și populația își retrag într-un ritm din ce în ce mai accentuat banii din băncile elene, potrivit datelor Băncii Centrale Europene. La jumătatea lunii mai, grecii au lichidat, într-o singură zi, depozite în valoare de peste 700 de milioane de euro, incident semnalat de banca centrală elenă care l-a avertizat pe președintele Karolos Papoulias că teama populația ar putea degenera într-o stare de panică.

Cine va decide dacă statul elen părăsește uniunea monetară

În absența unor măsuri concrete din partea oficialilor europeni, cei care vor decide până la urmă dacă rămân sau nu în zona euro vor fi grecii. Statul elen va organiza în luna iunie o nouă rundă de alegeri deoarece actualul parlament nu a reușit să formeze un executiv. Miza acestor alegeri este rămânerea sau nu în zona euro, cred oficialii europeni.

„Acum trebuie să trimitem un mesaj foarte clar oamenilor din Grecia. Există o alegere: puteți vota să rămâneți în zona euro, cu toate angajamentele pe care vi le-ați asumat, sau puteți vota altfel, pentru a pleca”, crede premierul britanic, David Cameron, citat de Mediafax.