Valentin Ionescu, ASF: Menținerea integrității piețelor financiare nebancare din România este critică

Fondurile de pensii private se mențin într-o zonă de risc mediu spre scăzut, fiind segmentul cel mai puţin afectat de „șocul” declanșat de pandemie pe piețele financiare nebancare din România, se arată în Raportul privind stabilitatea pieţelor financiare – Semestrul II 2020, lansat miercuri de Autoritate de Supraveghere Financiară (ASF). Valentin Ionescu, director în cadrul ASF, a menţionat la videoconferința de lansare a Raportului că pentru cea de-a doua componentă a pieţei de capital, piaţa bursieră locală, sunt relevante riscul de piaţă şi riscul de lichiditate. 

Raportul prezintă o analiză a riscurilor şi a potenţialelor vulnerabilităţi cu privire la pieţele financiare nebancare, supravegheate de Autoritate, din perspectiva stabilităţii financiare, precum şi cele mai recente date şi informaţii disponibile privind evoluţia pieţelor financiare.

FLASH NEWS Dorian Popa, condamnat definitiv la 8 luni de închisoare cu suspendare, după ce a fost prins drogat la volan în 2023

15:53

INEDIT Suma impresionantă cu care se vinde în 2026 celebra monedă de 100 lei din anii ’90, cu chipul lui Mihai Viteazu

15:45

„Sistemul de pensii private rămâne unul dintre segmentele cel mai puţin afectate în contextul incertitudinii internaţionale generată de pandemia COVID-19, datorită caracterului său de economisire şi investire pe termen lung, în contextul unei politici investiţionale prudente, echilibrate şi diversificate, care i-a permis încă de la înfiinţarea să traverseze cu bine şi pe teritoriu pozitiv perioadele turbulente care au avut loc până acum”, , a declarat Valentin Ionescu, director al Direcţiei de Strategie şi Stabilitate Financiară din cadrul ASF, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului privind stabilitatea pieţelor financiare – Semestrul II 2020.

Astfel, fondurile de pensii private au depăşit perioada de volatilitate ridicată din luna martie a acestui an, stabilizându-se şi adaptându-se la noile condiţii de pe pieţele financiare în contextul pandemiei. Valentin Ionescu a precizat că acestea au înregistrat, în acelaşi timp, creşteri importante ale activelor aflate în administrare la randamente anualizate superioare inflaţiei.

Complexitatea redusă a pieţei locale face ca, deocamdată, aceste riscuri să nu fie amplificate prin utilizarea levierului financiar, instrumentele financiare complexe (spre exemplu derivate, structurate, obligaţiuni rezultate în securitizare etc.) care nu au o pondere semnificativă în activele totale.

Valentin Ionescu: Pentru cea de-a doua componentă a pieţei de capital, piaţa bursieră locală, sunt relevante riscul de piaţă şi riscul de lichiditate

Prima parte a anului 2020 a marcat un nivel semnificativ mai ridicat de volatilitate pe piaţa bursieră, comparativ cu anul 2019, acestea fiind determinate de efectele economice cauzate de pandemia COVID-19, a explicat Ionescu. În prezent, volatilităţile indicilor Bursei de Valori Bucureşti s-au redus, iar riscul rămâne deocamdată unul mediu spre scăzut.

În ceea ce priveşte piaţa asigurărilor, reprezentantul ASF a precizat că gradul ridicat de concentrare reprezintă o vulnerabilitate atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât şi din perspectiva cotelor de piaţă semnificative deţinute de un număr relativ mic de societăţi de asigurare.

Valentin Ionescu: COVID-19 duce la o schimbare de paradigmă, modificând profilul de risc al multor clase de active

„În această perioadă scursă de la începutul pandemiei, când digitalizarea a evoluat rapid, iar cadrul de reglementare la nivel european este și el în continuă schimbare, menținerea integrității piețelor noastre financiare nebancare este critică (…) COVID-19 duce la o schimbare de paradigmă pentru componentele cheie ale riscurilor și ale factorilor determinanți, modificând profilul de risc al multor clase de active. Progresul pandemiei și repercusiunile sale economice sunt profund ambigui, ceea ce poate fi o provocare pentru formularea de măsuri microprudențiale și macroprudențiale perfect adaptate”, precizează Valentin Ionescu, director în cadrul ASF.

Totuşi, prin măsurile propuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară, coroborat cu cele luate de toate instituţiile supravegheate, riscurile au fost diminuate, astfel încât pieţele financiare din România, până în acest moment, au arătat o bună rezilienţă în faţa şocului dat de pandemie.

Interacţiunea umană, deşi limitată, este la fel de importantă pentru ecosistemul financiar acum, ca şi înainte de pandemie. În schimb, explică Ionescu, provocarea de a supraveghea o astfel de interacţiune umană (virtuală) a crescut în conformitate cu extinderea diferitelor forme de contact la distanţă.

Raportul ASF privind stabilitatea pieţelor financiare – Semestrul II 2020: Pe piața de capital din România riscurile se află la un nivel ridicat cu tendință de creștere

Iată, în continuare, principalele precizări din  analiza a riscurilor şi a potenţialelor vulnerabilităţi cu privire la pieţele financiare nebancare, supravegheate de Autoritate, din raportul ASF:

• Pe plan național, fondurile de pensii private se mențin într-o zonă de risc mediu spre scăzut, cu tendință de diminuare. Arhitectura sistemului de pensii private din România bazat pe contribuții definite este una solidă, cu multiple mecanisme de protecție pentru participanți. Investițiile fondurilor de pensii sunt realizate prudent, peste 67% din active fiind plasate în titluri emise de statul român. Astfel, riscul de credit este unul redus și conectat cu riscul de țară.
• Pe piața asigurărilor din România, riscurile se află la un nivel mediu, dar în creștere, ca urmare a efectelor incertitudinii generate de criza globală. Riscul de afaceri a crescut, din cauza evoluției pandemiei, în timp ce riscurile de profitabilitate și de solvabilitate s-au menținut la un nivel mediu, chiar dacă menținerea ratelor scăzute ale dobânzii poate avea un dublu impact pe partea activelor și a datoriilor, în special asupra asigurătorilor de viață, cu consecințe negative asupra solvabilității și poziției financiare ale societăților.
• Pe piața de capital din România riscurile se află la un nivel ridicat cu tendință de creștere, în special datorită specificului burselor de a reacționa imediat, chiar anticipativ, la orice factori perturbatori din economie și nu numai.
• Bursa de Valori București a înregistrat o creștere anuală a valorii tranzacționate, dar capitalizarea acesteia nu a reușit să recupereze încă scăderile puternice din primul val al pandemiei. În perioada iunie-august, contagiunea a continuat să scadă, concomitent cu relaxarea condițiilor de izolare socială luate de toate economiile europene, iar în luna septembrie a revenit la media pe termen lung. Odată cu materializarea valului al doilea al pandemiei, contagiunea a început să crească în luna octombrie și se așteaptă ca tendința să continue ca urmare a reintroducerii măsurilor de carantină și distanțare socială în mai multe economii europene.
• Piața fondurilor de investiții s-a confruntat cu retrageri masive în luna aprilie, dar tendința s-a ameliorat odată cu încheierea stării de urgență. În contextul incertitudinilor referitoare la restricțiile viitoare din cadrul pandemiei, este posibil să asistăm și la alte episoade de presiune asupra lichidității fondurilor prin creșterea retragerilor, deși acestea pot aplica instrumente legale de management al lichidității. Și pe piața fondurilor de investiții se menține un nivel ridicat de concentrare a serviciilor de depozitare.

ASF  a adoptat o serie de măsuri microprudențiale ca răspuns la pandemia COVID-19

ASF  a adoptat o serie de măsuri microprudențiale ca răspuns la pandemia COVID-19, care nu sunt de natură fiscală și nu fac obiectul Recomandării CNSM:

– Prorogarea unor termene pentru raportare pentru piața de asigurări;
– Recomandări privind transparența emitenților;
– Utilizarea mijloacelor de comunicare electronică;
151
– Reducerea cu 25% a tuturor taxelor percepute de către ASF pe perioada stării de urgență;
– Introducerea posibilității activării unor instrumente excepționale pentru participanții în industria fondurilor de investiții;
– Emiterea unor alerte privind riscul cibernetic;
– Derogarea temporară de la plafonul maxim de investiții în titluri de stat pentru fondurile de pensii private