HARTA RESURSELOR României. În câți ani se vor termina rezervele de gaze naturale, petrol și cărbune

România are în exploatare aproape 80 de tipuri de resurse minerale.

Rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani. În ceea ce privește cărbunele, în actualele condiții de producție, în 9 ani rezervele vor fi aproape terminate. 

Potrivit unui studiu BP, rezervele de gaze naturale ale României sunt de cinci ori mai mici decât în urmă cu 20 de ani, iar cele de petrol s-au înjumătățit.

Pe de altă parte, România are în exploatare aproape 80 de tipuri de resurse minerale, de la alabastru, ape geotermale și naturale și până la minereuri auro-argentifere, cuarț, calcar, marmură, lignit și minereuri de molibden sau de uraniu, reiese din datele de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Județul care are cel mai mare număr de resurse minerale este Bihor, cu 22 de tipuri de resurse minerale, între ele aflându-se ape minerale plate, minereu de molibden, minereuri polimetalice și auro-argentifere. Pe locul al doilea se află județul Hunedoara, unde se exploatează 21 de tipuri de resurse naturale. De altfel, Hunedoara și Alba sunt singurele județe din România unde există minereuri auro-argentifere. În Bihor se găsesc minereuri polimetalice și auro-argentifere.

Clujul se situeză pe a treia poziție, având 15 feluri de resurse minerale, de la nisip silicios, la gips, ape minerale terapeutice până la andezit industrial și de construcții.

La polul opus, cele mai sărace județe din punct de vedere al tipurilor de resurse minerale pentru care ANRM a eliberat licențe de exploatare se numără județul Vaslui, în subsolurile căruia se află argilă comună și Vrancea, Călărași și Dolj, care au doar nisip și pietriș, după cum reiese din datele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Resursele naționale, în continuă scădere

Rezervele naționale de țiței și gaze naturale sunt în continuă scădere, potrivit estimărilor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) care se regăsesc în Strategia energetică pentru 2011-2035.

Estimarea rezervelor naționale de țiței și gaze naturale în România până în anul 2020 – Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM):

Un studiu al BP realizat în acest an arată că rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani, iar cele de cărbune, timp de 9 ani, în actualele condiții de producție,

Spre comparație, Polonia are rezerve de gaze naturale estimate să îi ajungă timp de 28,3 ani, Norvegia pentru 18,2 ani, iar Germania pentru 6,1 ani. Arabia Saudită are rezerve pentru încă 80 de ani, în ritmul actual de producție, relevă studiul citat.

Rezervele de gaze naturale ale României au scăzut de la 0,5 trilioane de metri cubi (500 miliarde de metri cubi) la sfârșitul anului 1992, la 0,3 trilioane de metri cubi la sfârșitul anului 2002 și la 0,1 trilioane metri cubi la finele anului 2012, relevă studiul BP.

Cât timp ajung rezervele estimate de gaze naturale:

Polonia – 28,3 ani
Norvegia – 18,2 ani
Olanda  – 16,3 ani
Romania – 9,3 ani
Italia  – 7 ani
Germania  – 6,1 ani
Marea Britanie  – 6 ani
Danemarca – 5,9 ani

Arabia Saudită  – 80,1 ani
Kazakhstan  – 65,6 ani
Azerbaidjan – 57,1 ani
Federatia Rusă – 55,6 ani
Ucraina – 34,6 ani
Uzbekistan  – 19,7 ani
Canada – 12,7 ani
SUA – 12,5 ani

Sursa studiu BP

Alexandru Pătruți, fost președinte al ANRM, este de părere că singura soluție pentru România o reprezintă descoperirea de noi resurse de gaze naturale.

„Dacă ne limităm la exploatarea rezervelor omologate de gaze naturale pe care le avem, probabil că nu le vom termina în 10 ani, dar acestea vor descrește foarte repede, de la an la an. Singura soluție este descoperirea de noi rezerve. Exploatarea de gaze naturale s-a făcut la nivel relativ constant în ultimii ani datorită aplicării unor tehnologii noi la vechile sonde”, a declarat pentru gândul Alexandru Pătruți, fost președinte al ANRM.

Producția de gaze naturale din România a scăzut în ultimii 10 ani cu 17%, de la 13,2 miliarde metri cubi în 2002, la 10,9 miliarde metri cubi în 2012.

În 2014 producția internă de gaze naturale este estimată la 10,6 miliarde de mc, același volum fiind preconizat și în 2015, conform estimării autorității de reglementare în domeniu, menționate în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020.

Consumul de gaze naturale din România, în ultimii 10 ani, a scăzut cu 21%.

„În ceea ce privește consumul de gaze naturale, este de așteptat ca acesta să crească ușor până în anul 2015. După anul 2015 raportul între importuri și producția internă se va inversa, pe fondul epuizării treptate a rezervelor interne de gaze naturale”, se arată în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020.

În timp ce în 2002 România consuma 17,2 miliarde metri de gaze naturale, în 2012 consumul a scăzut la 13,5 miliarde metri cubi.

În România, gazele naturale sunt produse în proporție de 98% de două companii, Romgaz și Petrom în timp ce restul de 2% este reprezentat de alte companii. Aproximativ 62,5% din totalul producției naționale este extrasă pe teritoriul județului Mureș.

Gândul a scris recent că România are în prezent 59 de acorduri de concesiune petrolieră pentru perimetre de explorare, dezvoltare sau exploatare, acorduri aflate în diferite stadii și care presupun atât căutarea și extragerea de țiței cât și de gaze naturale. Dintre acestea, 10 perimetre sunt operate de companii americane sau cu acționariat american, două de o companie controlată de gigantul rus Gazprom și alte două în parteneriat româno-americano-rusesc.

Scopul atribuirii acestor acorduri este, potrivit autorităților, atingerea independenței energetice, în contextul în care România importă de la Gazprom circa 20% din necesarul de consum la prețuri mai puțin avantajoase decât alte state din regiune.

Rezervele cunoscute de petrol ale României ajung pentru 19 ani

Cât privește rezervele rezervele cunoscute de petrol ale României, acestea erau, la finele anului 1992, de 1.200 milioane de barili, iar la finele anului 2012 au ajuns la 600 de milioane de barili. Cantitatea este estimată că s-ar termina în decurs de 19,1 ani, în actualele condiții de rpoducție, potrivit studiului BP.

La nivel mondial, rezervele cunoscute de petrol au crescut față de acum 20 de ani. Ele s-au majorat de la 1.039 mii de milioane de barili în 1992, la 1.668 mii de milioane de barili în 2012. Rezervele de țiței de la nivel mondial mai ajung, în actualele condiții de producție, pentru o perioadă de 52,9 ani. 

Cât timp mai ajung rezervele cunoscute de petrol (mii de milioane de barili):

România – 19,1 ani
Danemarca – 9,7 ani
Italia – 33,7 ani
Kazakhstan – 47 ani
Norvegia – 10,7 ani
Federația Rusă – 22,4 ani
Marea Britanie – 8,8 ani
Kuweit – 88,7 ani

Sursa raport BP

Rezervele de cărbune ne ajung 9 ani

România mai are rezerve cunoscute de cărbune de 291 de milioane de tone, care ne mai ajung pentru o perioadă de 9 ani, în actualele condiții de producție, potrivit studiului BP. Spre comparație, Bulgaria mai are rezerve cunoscute de cărbune de 2.366 de milioane de tone, suficiente pentru 72 de ani.

Cât timp mai ajung rezervele de cărbune

România – 9 ani
Bulgaria – 72 de ani
Cehia – 20 ani
Germania – 207 ani
Grecia – 50 ani
Ungaria – 179 ani
Polonia – 40 ani
Federația Rusă – 443 ani
Ucraina – 384 ani
SUA – 257 de ani

sursa raport BP

În scenariile Agenției Internationale pentru Energie, consumul de cărbune în UE se va reduce anual cu 2,5%, până în anul 2035, „ceea ce reflecta politicile Uniunii privind reducerea emisiilor”, se arată în Strategia industriei miniere pentru 2012-2035.

România, pe locul 35 în topul mondial al țărilor cu cele mai mari rezerve de aur

România are zăcăminte totale de aproape 310 tone aur și pe peste 1.300 tone argint.

România se află pe locul 35 în top 40 mondial al țărilor cu cele mai mari rezerve de aur la băncile centrale, cu o rezervă de aur de 103,7 tone.

Topul mondial al țărilor cu cele mai mari rezerve de aur deținute oficial are pe prima poziție Statele Unite ale Americii, care aveau, în septembrie 2013, o cantitate de 8.133 tone de aur, reprezentând 72% din totalul rezervelor lor, Germania – 3.390 tone aur (69% din total), Italia – 2.451 tone aur (67%), Franța – 2.435 tone (66%), China – 1.054 tone aur (1%), Elveția – 1.040 tone aur (9%).

În ceea ce privește minereurile auro-argentifere din subsolurile României, la începutul anului 2011 acestea erau estimate la 760 de tone, potrivit Strategiei industriei miniere pentru perioada 2012-2035.  

În România, cele mai importante cantități de aur au fost găsite, de-a lungul anilor, în așa-numitul patrulater aurifer. Este vorba de o zonă din Munții Apuseni, care cuprinde minele din zona Roșia Montană, Bucium, Baia de Arieș, Almaș, Brad și Săcărâmb. După închiderea minelor de aur, înainte de aderarea României la UE, România nu a mai extras nici un gram de aur.

Existența resurselor de gaze de șist din România nu poate fi decât presupusă

Rezervele de gaze de șist ale României sunt estimate la 1.444 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă că, pe baza unui consum mediu anual de 14 miliarde metri cubi, pot asigura autonomia țării timp de 100 de ani, se arată într-un un studiu al Agenției americane pentru informații din sectorul energiei (EIA). România ocupă locul al treilea în UE în funcție de rezervele de gaze de șist , după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) și Franța (3.879 miliarde metri cubi). Europa în total, exceptând Rusia și Ucraina, ar deține rezerve de gaze de șist de 13.308 miliarde metri cubi, susține EIA.

Radu Dudău, director executiv al Centrului Român al Energiei, este de părere că existența rezervelor de gaze de șist în România lor nu poate fi decât presupusă, până să se realizeze o actvitate de explorare.

„Putem doar presupune. Avem doar un model geologic care arată că e o probabilitate. Estimările geologice ne arată că acest tip de resurse e larg răspândit in lume. Ele se bazează pe un calcul de similaritate cu ceea ce s-a intâmplat în SUA”, a declarat recent Radu Dudău, director executiv al Centrului Român al Energiei. adăugând că în prezent în lume există doar două țări care produc gaze de șist – SUA și Canada – iar în mai multe state, printre care Polonia, „au loc foraje la nivel de pilot”. 

Topul județelor cu cele mai multe resurse minerale

Județul care are cel mai mare număr de resurse minerale este Bihor, cu 22 de tipuri de resurse minerale, între ele aflându-se ape minerale plate, minereu de molibden, minereuri polimetalice și auro-argentifere. Pe locul al doilea se află județul Hunedoara, unde se exploatează 21 de tipuri de resurse naturale. De altfel, Hunedoara și Alba sunt singurele județe din România unde există minereuri auro-argentifere. În Bihor se găsesc minereuri polimetalice și auro-argentifere.

Clujul se situeză pe a treia poziție, având 15 feluri de resurse minerale, de la nisip silicios, la gips, ape minerale terapeutice până la andezit industrial și de construcții.

La polul opus, cele mai sărace județe din punct de vedere al tipurilor de resurse minerale pentru care ANRM a eliberat licențe de exploatare se numără județul Vaslui, în subsolurile căruia se află argilă comună și Vrancea, Călărași și Dolj, care au doar nisip și pietriș, după cum reiese din datele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Licențe și permise de exploatare pentru resurse minerale:

Alba: nisip și pietriș, gresie, andezit, dacit industrial și de construcții, argilă comună, clacar, minereu de cupru, minereuri auro-argentifere, sare gemă

Arad: nisip și pietriș, andezit, calcar industrial și de construcții, granit, bazalt, diabaz, cuarțit pentru construcții, nisip și pietriș, ape minerale naturale, argilă comună, diorit

Argeș: argilă comună, nisip și pietriș, calcar, gips, 

Bacău: nisip și pietriș, gresie, micasist, sare gemă.

Bihor: ape geotermale, ape minerale naturale plate, ape minerale terapeutice, argilă comună, argilă refractară, calcar, calcar cu brucit, dolomită, gresie, nisip, granodiorit, amfibolit, gnais, nisip și pietriș, marmură, marna, minereu cu bismut, minereu cu wolfram, minereu cu molibden,  minereu polimetalic, minereuri polimetalice și auro-argentifere

Bistrița-Năsăud: nisip și pietriș, dacit, arglă comună, andezit, diorit, ape minerale naturale, marmură, 

Brăila: nămoluri terapeutice

Botoșani: calcar industrial și de construcții, nisip și de pietriș, turbă, nisip silicios

Brașov: bazalt, nisip și pietriș, ape minerale naturale, argilă comună, calcar industrial, granodiorit, 

Buzău: nisip și pietriș, argilă comună, diatomită, calcar

Călărași: nisip și pietriș.

Caraș Severin: nisip și pietriș, granit, calcar ornamental, calcar industrial, granit pentru construcții, gresie cuarțoasă, andezit, diorit, gnais, marmură, ape minerale naturale, ape termominerale, cărbune brun, minereu de cupru, nisip silicios, tufuri

Cluj: dacit, nisip și pietriș, granit, calcar ornamental, granodiorit industrial, tufuri, calcar industrial, gresie cuarțoasă, nisip silicios, andezit, dacit instridtial, granodiorit, amfibolit, granit, ape minerale, argilă comună, gips, nămoluri terapeutice, nisip caolinos, feldspat, produs rezidual minier, sare gemă

Constanța: șisturi verzi, nisip și pietriș, produs rezidual minier, argilă comună, calcar industrial, șisturi cristaline, nisip silicios, dacit industrial, gips, grandiorit, nisip caolinos, nisip cuarțos, ape minerale, argilă caolinoasă, dolomită, Loess, șisturi verzi 

Covasna: nisip și pietriș, andezit, argilă comună, ape balneoterapeutice și dioxid de carbon, ape minerale naturale, gresie

Dâmbovița: nisip și pietriș, ape minerale terapeutice, argilă comună, calcar gips, gresie, marna.

Dolj: nisip și pietriș

Galați: argilă comună, nisip și pietriș

Giurgiu: nisip și pietriș

Gorj: nisip și pietriș, granit, argilă comună, granit pentru construcții, aoe minerale terapeutice, calcar, lignit.

Harghita: andezit ornamental, andezit industrial, nisip și pietriș, ape balneoterapeutice și dioxid de carbon, ape minerale naturale, sare gemă, travertin 

Hunedoara: calcar industrial, argilă comună, produs rezidual minier, aur din aluviuni, nisip și pietriș, gnais, bazalt, andezit, dolomită, ape balneterapeutice, ape minerale naturale. bentonită, cuarț, huilă, gips, calcit, mineruri auro-argentifere, travertin.

Ialomița: nisip și pietriș, nămoluri terapeutice, loess

Iași: nisip și pietriș, ape minerale naturale necarbogazoase, argilă comună

Ilfov: nisip și pietriș

Maramureș: nisip și pietriș, gresie, aur din aluviuni, andezit, diabaz, dolomită, ape minerale naturale, argilă comună, bentonită, calcar, marmură, produs rezidual minier

Mehedinți: nisip și pietriș, serpentinit, bazalt, granit, calcar, ape termominerale, ardezie, lignit, namăluri terapeutice, serpentinit

Mureș: nisip și pietriș, argilă comună, andezit instrustrial și de construcții, ape minerale naturale, nămoluri sapropelice

Neamț: nisip și pietriș, gresie ape minerale naturale, calcar, marna, minereu de uraniu

Olt: nisip și pietriș  

Prahova: nisip și pietriș, gips, nisip silicios, sare gemă, calcar, diorit, gips, micasist, tufuri industriale

Sălaj: alabastru, anhidrit, argilă comună, micasist, calcar ornamental, nisip și pietriș

Satu Mare: nisip și pietriș, andezit, ape geotermale, argilă comună, bentonită, perlit,  

Sibiu: nisip și pietriș, gnais, amfibolit, ape minerale terapeutice, argilă comună, marmură.

Suceava: gresie, nisip și pietriș, calcar industrial și de construcții, turbă, diorit, andezit, ape minerale naturale, argilă comună, dolomită, sare gemă

Teleorman: nisip și pietriș,

Timiș: diorit, bazalt, andezit, nisip și pietriș, șisturi verzi, andezit industrial, șisturi cristaline, amfibolit, ape minerale naturale, argilă refractară, bazalt, nisip silicios, 

Tulcea: granit pentru construcții, calcar, dolomită, amfibolit, porfir, diabaz, șisturi cristaline, granit pentru construcții, grandiorit, gresie.

Vaslui: argilă comună

Vâlcea: nisip și pietriș, amfibolit, granit, ape geotermale, ape minerale naturale, ape minerale terapeutice, calcar, lignit, feldspat, sare gemă, tufuri industriale

Vrancea: nisip și pietriș.

Vezi aici lista permiselor de exploatare active pentru resursele minerale

Pe de altă parte, resursele de hidrocarburi ale României se află în general localizate în județele din centrul și sudul României.

Inchide