Piața suplimentelor alimentare a crescut constant în ultimii ani, dar odată cu ea s-au răspândit și câteva idei greșite, repetate atât de des încât ajung să pară adevăruri, mai ales pe rețelele sociale. Suplimentele alimentare au rolul de a completa regimul alimentar, iar atunci când alegi un astfel de produs, contează informațiile pe baza cărora faci alegerea. Iată cinci dintre cele mai frecvente mituri, și ce arată, de fapt, realitatea.
1. „Mai mult înseamnă mai bine”
O doză mai mare nu înseamnă automat un beneficiu mai mare. Pentru anumite vitamine și minerale există niveluri superioare de aport stabilite pe baza evaluării riscului, iar consumul excesiv poate produce efecte nadorite: vitamina D și fierul se numără printre nutrienții pentru care EFSA a evaluat nivelurile superioare sau nivelurile de aport considerate sigure. Acest tipar apare frecvent la persoanele care combină mai multe produse fără să știe că anumite ingrediente se regăsesc, în cantități mai mici, în fiecare, iar aportul total poate ajunge la niveluri mai mari decât cele considerate sigure.
2. „Dacă e natural, e sigur”
Originea naturală a unui ingredient nu este, în sine, o garanție privind siguranța, dozajul sau compatibilitatea cu alte produse utilizate. Unele substanțe naturale pot interacționa cu medicamente sau chiar cu alte suplimente – Gândul a abordat anterior și tema interacțiunilor dintre anumite vitamine, minerale și alte produse utilizate concomitent, motiv pentru care câteva criterii concrete de verificare contează mai mult decât eticheta „natural” în sine.
3. „Toate suplimentele cu același ingredient sunt la fel”
Forma chimică a unui ingredient poate influența caracteristicile unui supliment, motiv pentru care simpla denumire a nutrientului nu oferă întotdeauna toate informațiile necesare pentru compararea a două produse. La minerale, de exemplu, cantitatea compusului folosit și cantitatea de mineral elementar pe care un produs precum magneziul bisglicinat o furnizează sunt două cifre diferite – o distincție tehnică ușor de ignorat dacă privești doar numele ingredientului de pe etichetă. Doi cumpărători pot alege produse care afișează același nutrient pe ambalaj, dar care furnizează cantități diferite din acel nutrient în porția zilnică recomandată.
4. „Dacă nu simți nimic, nu funcționează”
Efectul unui supliment alimentar nu poate fi evaluat exclusiv prin apariția unei senzații imediate după administrare. Suplimentele sunt concepute pentru a completa alimentația cu nutrienți sau alte substanțe cu efect nutrițional ori fiziologic, iar utilizarea lor trebuie raportată la compoziție, doză și nevoile individuale. E unul dintre miturile despre suplimente pe care le demontează chiar Boost4Life, alături de altele la fel de răspândite.
5. „Prețul mare garantează calitatea”
Nici invers nu e adevărat. Prețul, luat separat, nu permite o concluzie privind calitatea unui supliment. Mai relevante sunt informațiile verificabile despre compoziție, cantitățile declarate, trasabilitatea produsului și, atunci când sunt disponibile, rezultatele analizelor efectuate de laboratoare competente – precum GBA Group.
Ce ar trebui să verifici, de fapt
Dincolo de aceste mituri, câteva întrebări simple ajută la separarea informației reale de cea comercială: ce ingrediente conține produsul, în ce formă și cantitate, și există rapoarte de laborator publice care permit verificarea unor informații declarate pe etichetă? În cazul Boost4Life, buletinele de analiză pot fi consultate online și corelate cu informațiile și loturile indicate de producător. Astfel de documente permit consumatorului să verifice informații concrete, în loc să se bazeze exclusiv pe formulări generale precum „testat în laborator”. Mitul nu e suplimentul în sine, ci ideile greșite din jurul lui.
Suplimentele alimentare au rol de completare a dietei zilnice și nu înlocuiesc o alimentație variată și un stil de viață echilibrat.
Articol susținut de Boost4Life.