Randamentele obligațiunilor de stat românești de pe piețele externe au scăzut la minime record

Randamentele obligațiunilor României de pe piețele internaționale au scăzut la minime record, datorită planurilor Ministerului Finanțelor de a emite în următoarele două luni titluri denominate în euro pentru a reface rezervele, transmite Bloomberg.

Randamentul eurobondurilor românești cu scadența în 2018 a scăzut cu 9 puncte de bază, reprezentând 0,09 puncte procentuale, la 4,852%, cel mai redus nivel de închidere din iulie 2010, când titlurile au intrat la tranzacționare.

Randamentul titlurilor în dolari cu maturitatea la 10 ani este neschimbat, la 5,63%, cel mai scăzut nivel de la intrarea pe piață, în ianuarie, potrivit datelor Bloomberg.

INEDIT În anul 1980, un artist din Los Angeles a dispărut într-o pădure din Puerto Rico. Cum a fost găsit după 40 de ani

00:00

INCIDENT Tragedie în Timiș, sâmbătă seara. Un bărbat a murit, iar altul a fost rănit, în urma unui accident rutier

23:50

Ministerul Finanțelor Publice intenționează să emită în următoarele două luni obligațiuni în euro pe piețele externe, a declarat săptămâna trecută scretarul de stat în MFP Enache Jiru.

Rezervele MFP au scăzut la 3,3 miliarde euro în iulie, de la 4,9 miliarde euro în aprilie, în urma răscumpărării datoriilor de stat ajunse la maturitate și finanțării deficitului bugetar.

Ministerul Finanțelor Publice a programat pentru august vânzarea de titluri de stat pe piața internă de 2,5 miliarde de lei, din care a atras numai 1,4 miliarde lei.

În iunie, MFP a împrumutat de asemenea 1,4 miliarde lei, față de nivelul de 3,5 miliarde lei prevăzut în planul de finanțare, iar în iulie ministerul a atras 1,6 miliarde lei din ținta de 2,25 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor a atras în acest an 38,93 miliarde lei pe piața locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piața SUA.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanțele și-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.