Alina Matis
23.09.2013
Internațional

ALEGERI ÎN GERMANIA. Rezultate parțiale oficiale: Cu liberalii în afara Bundestagului, Merkel îi curtează pe socialiști pentru o mare coaliție. LIVE TEXT

Rezultate alegeri Germania. Gândul vă prezintă primele rezultate de tip exit poll la alegerile din Germania. Angela Merkel rămâne cancelar

Rezultat foarte bun duminică pentru creștin-democrații germani conduși de Angela Merkel. Potrivit celor mai recente rezultate parțiale oficiale, CDU, care a candidat alături de ramura bavareză CSU, a obținut între 41,5% din voturi – cel mai bun scor din 1990 și până în prezent. Aceasta înseamnă că Angela Merkel, în calitate de lider al CDU, va obține al treilea mandat de cancelar german și va deveni astfel cel mai longeviv lider politic feminin al Europei (12 ani), întrecând-o și pe Margaret Thatcher (10 ani și jumătate). Mai mult, la nivelul zonei euro, Merkel este singurul șef de stat sau de guvern din timpul crizei care a câștigat până acum un nou mandat.

Social-democrații din SPD, al căror candidat pentru funcția de cancelar a fost ex-ministrul de Finanțe Peer Steinbruck, au obținut 25,7% din voturi, al doilea cel mai prost scor din istoria sa, potrivit The Guardian. Al treilea partid, conform exit poll-urilor, este extrema stângă Linke, 8,6%, urmată de Verzi, cu 8,4%, și AfD (anti-euro), 4,7%. Cel mai prost scor l-au avut liberalii din FDP, care, cu 4,8%, nu întrunesc pragul parlamentar (de 5%), astfel că CDU își pierde partenerul de coaliție.

Partidele parlamentare au însumat 42,7%, astfel că CDU este la 1,2 puncte procentuale distanță de a avea o majoritate absolută, prima după Konrad Adenauer, în 1957. Cum nu poate guverna singuri și avându-i pe aliații din FDP în afara Parlamentului, este de așteptat ca, în următoarele zile, conservatorii să îi curteze pe social-democrați, pentru a forma o coaliție de guvernare precum cea din primul cabinet Merkel. Cu toate că Peer Steinbruck a refuzat, în timpul campaniei, ideea unei astfel de coaliții, există însă alți lideri social-democrați care ar fi dispuși să se coalizeze din nou cu CDU, deoarece ar avea mai mult de câștigat la următoarele alegeri.

UPDATE 14:30 Cu un scor sub limita unei majorități absolute necesare pentru a guverna singuri și cu aliații liberali în afara Parlamentului, conservatorii germani conduși de Angela Merkel se declară „deschiși” să discute cu socialiștii, în vederea formării unui guvern de mare coaliție precum cel din primul cabinet Merkel.

„Suntem deschiși să avem discuții (…). Am avut un prim contact cu președintele SPD”, a declarat Merkel luni, subliniind că acest lucru nu exclude „alte contacte” cu Verzii, alți parteneri posibili pentru formarea unei majorități în Bundestag.

UPDATE 08:00 Noi rezultate oficiale parțiale plasează CDU imediat sub pragul necesar pentru o majoritate absolută, cu 41,5%.

SURSA: The Guardian

 

UPDATE 23:00 Iată cele mai recente rezultate parțiale anunțate de televiziunile publice ARD și ZDF:

ARD: CDU+CSU – 41,7%, SPD – 25,6%, FDP – 4,7%, Verzii – 8,4%, Linke – 8,6%, AfD – 4,8%, Alții – 6,2%  42,6

ZDF: CDU+CSU – 42,1%, SPD – 25,6%, FDP – 4,6%, Verzii – 8,2%, Linke – 8,7%, AfD – 4,9%, Alții – 5,%  42.5

Conform acestor două seturi de rezultate, partidele parlamentare au adunat 42,5% sau 42,6%, deci CDU+CSU este puțin sub pragul necesar pentru o majoritate absolută. De asemenea, dacă euroscepticii din AfD cresc ușor, vor intra în parlament, deci aritmetica se schimbă complet și nu va mai fi nicio șansă pentru o majoritate absolută din partea conservatorilor.

Streinbruck și Merkel își strâng mâna, cu liderul Verzilor, Juergen Trittin, în spate // FOTO: captură Wall Street Journal

UPDATE 21:49 Prezența la vot a fost de 73%, mai mare decât în 2009. Se preconizează că acestea vor fi ultimele alegeri legislative germane în care majoritatea electoratului va avea vârsta de maximum 55 de ani.

UPDATE 20:44 Președintele Traian Băsescu i-a transmis, duminică seară, un mesaj de felicitare cancelarului Angela Merkel. Îl puteți citi AICI

UPDATE 20:33 Conservatorii cancelarului Angela Merkel ar putea obține majoritatea absolută în Bundestag, potrivit estimărilor posturilor publice de televiziune. Dacă aceste estimări vor fi confirmate de rezultatele finale, Merkel va putea guverna singură, ceea ce nu s-a mai întâmplat de la cancelarul Konrad Adenauer în 1957. Dacă, spre exemplu, CDU+CSU rămân, la rezultatele finale, cu 42,5%, conform exit poll-ului ZDF, celelalte partide parlamentare au împreună 41,6%.

UPDATE 20:05 Iată un grafic care reunește cele două exit poll-uri (actualizate) și le compară cu rezultatele alegerilor legislative precedente:

SURSA: Der Spiegel

UPDATE 19:53 Peer Steinbruck le cere susținătorilor săi să aștepte rezultatul oficial al alegerilor și să „rămână pe poziții”, pentru că încă mai e timp de „surprize”.

UPDATE 19:50 Angela Merkel tocmai și-a susținut discursul de victorie, în care nu a dat niciun indiciu privind coloratura politică a viitoarei coaliții de guvernare: „Mulțumesc întregii mele echipe și tuturor tinerilor din cadrul echipei care m-a ajutat. Aș dori, de asemenea, să mulțumesc colegilor mei care m-au ajutat în cadrul activității mele de cancelar. Nu au fost ani ușori. Și aș dori să îi mulțumesc și soțului meu, care a trebuit să treacă prin numeroase lucruri alături de mine. Trebuie să așteptăm rezultatele oficiale, dar ne-am descurcat de minune, cred că putem să ne bucurăm de azi”.

UPDATE 19:30 La Berlin, în fața Parlamentului german, de unde televiziunea DIGI 24 transmite rezultatele alegerilor germane, s-a strâns un grup de câțiva români, care protestează față de proiectul Roșia Montană: „Uniți salvăm Roșia Montană!”, strigă manifestanții. În același timp, se protestează și la București. gândul transmite LIVE TEXT aici.

UPDATE 19:30 Bucurie mare în rândul suporterilor CDU.

JOHN_MACDOUGALL_AFP_MEDIAFAX

UPDATE 19:15 Cea de-a doua televiziune germană care are propriile rezultate exit poll, ZDF, a anunțat următoarele rezultate: CDU+CSU – 42,5%, SPD – 26,5%, FDP – 4,5%, Verzii – 8%, Linke – 8,5%, AfD – 4,8%, Alții – 5,2%. Sursa: ZDF/Der Spiegel

UPDATE 19:08 În ciuda unui scor foarte bun, exit poll-urile aduc vești proaste pentru creștin-democrați, deoarece partenerul lor de coaliție, liberalii din FDP nu întrunesc pragul parlamentar, obținând, potrivit primelor rezultate, un scor chiar mai mic decât al AfD, euroscepticii. Aceasta înseamnî că CDU și Angela Merkel vor trebui să își găsească un nou partener de coaliție. CDU ar fi avut nevoie de 45,5% pentru a putea guverna de unul singur.

UPDATE 19:05 Iată primele rezultate exit-poll: CDU (creștin-democrații) 42.0 %; SPD (social-democrații) 26.0%; FDP (liberalii) 4.7%; Verzii 8.0%; Linke (extrema stângă) 8.5%; AfD (anti-euro) 4.9% Sursa: ARD / Der Spiegel

Mai jos, dosarul pregătit de gândul cu ocazia alegerilor legislative din Germania: sistemul electoral, temele de campanie, candidații, scenariile, dar și miza acestui scrutin pentru România.


L-am întrebat, vara aceasta, pe ministrul român al Afacerilor Externe ce șanse avem să aderăm la Schengen în viitorul apropiat. Germania, adică una dintre țările care au spus „NU” aderării noastre ultima dată, se va pronunța după alegerile legislative din septembrie, ne-a răspuns Titus Corlățean. Am mai întrebat anul acesta în repetate rânduri la Bruxelles când se vor decide numele cu care principalele familii politice europene vor ieși în față pentru președinția Comisiei, la alegerile europene de anul viitor. Se va decide după alegerile din Germania, ne-au spus diverși oficiali și experți ai Uniunii Europene.

Potrivit unui sondaj BBC din 2013 citat de German Marshall Fund of the United States (GMF), Germania este cea mai influentă și populară țară din lume. Germania nu este doar locomotiva economiei europene, cum i se spune, dar a demonstrat că este locomotiva întregii Uniuni Europene. Cu această locomotivă oprită pentru a se îngriji de electoratul de acasă, restul Europei a pus anul acesta în așteptare multe dosare foarte importante, care vor fi reluate după alegerile legislative germane din 22 septembrie. O decizie privind aderararea sau amânarea aderării României și Bulgariei la Schengen, un nou ajutor financiar pentru Grecia, uniunea bancară, austeritatea – aici se află, de fapt, miza scrutinului din Germania – pentru români și pentru toți ceilalți cetățeni europeni.

La final de cursă electorală și după numeroase sondaje de opinie, necunoscuta nu mai este dacă Angela Merkel va câștiga un al treilea mandat de cancelar (toți indicatorii conduc, în acest moment, spre o victorie), ci cum va arăta coaliția pe care o va forma pentru următorii patru ani. 58% dintre germani spun că și-ar dori ca Merkel să câștige un nou mandat, în timp ce rivalul ei, Peer Steinbruck, are doar 32 de procente într-un sondaj citat vineri de Der Spiegel, însă situația nu este la fel d clară în ceea ce privește partidele.

gândul vă prezintă, mai jos, dosarul alegerilor din Germania, un scrutin de o importanță crucială pentru Europa:

Julian Stratenchulte/AFP/Mediafax

Cum votează nemții

62 de milioane de cetățeni germani sunt așteptați duminică în secțiile de votare. Sistemul electoral german este un sistem mixt. Fiecare dintre alegătorii germani trebuie să voteze de două ori. Primul vot este pentru reprezentantul circumscripției lor în Bundestag, camera inferioară din parlamentul german. Pentru acest vot, sistemul electoral este de tipul câștigătorul-ia-totul. Aproximativ jumătate dintre cei 598 de membri ai Bundestagului sunt aleși după regula majorității, în baza primul vot.

Cel de-al doilea vot este pentru partide. Alegătorul decide, pe baza listelor partidelor, cum va fi coloratura politică a Bundestagului.

Logica sistemului electoral german este, pe de-o parte, ca cetățeanul să aibă un reprezentant local în Bundestag și, pe de altă parte, să poată decide și reprezentarea partidelor în legislativ în baza sprijinului pe care îl au la nivel național.

La fel ca în România, pragul electoral este de 5%.

Cancelarul german nu este ales în mod direct de electorat, ci este propus de președinte și este, de regulă, președintele partidului cu cel mai bun scor la alegeri. Bundestagul votează ulterior propunerea președintelui și alege, astfel, cancelarul. Dacă nominalizarea președintelui cade în camera inferioară a Parlamentului, Bundestagul poate alege propriul candidat.

Candidații

Cancelari: Candidații pentru funcția de cancelar german, cea mai importantă funcție în statul german (președintele Republicii are doar un rol ceremonial) sunt actualul cancelar Angela Merkel, centru dreapta, și Peer Streinbruck, social-democrat, fost ministru de Finanțe în primul cabinet Merkel (2009-2014).

Cristof Stache/AFP/Mediafax

Angela Merkel, desemnată de revista Forbes șapte ani consecutiv „cea mai puternică femeie de pe planetă”, este prima femeie cancelar pe care a avut-o Germania și prima femeie care a condus o mare putere europeană după Margaret Thatcher a Marii Britanii. În vârstă de 59 de ani, conservatoarea din fosta RDG rămâne foarte iubită acasă, dar un personaj mult mai controversat în afara granițelor germane. Pentru germani, care îi spun „Mutti” (mama), Merkel a fost cea care a protejat țara, prin politicile ei de austeritate, de criza economică mondială, care a afectat atât de mult Europa. În Europa, însă, aceleași politici de austeritate, care au afectat cel mai mult țările deja lovite de criză, au făcut-o foarte nepopulară, în Grecia ea ajungând să fie de multe ori chipul protestelor.

Nu a fost ferită, însă, de scandaluri nici acasă, de la doi miniștri care au demisionat după ce au plagiat în lucrările lor de doctorat (unul dintre ei, Karl-Theodor zu Guttenberg, considerat succesorul lui Merkel), la mai recentul scandal al achizițiilor, la Apărare, a unor drone americane modificate care nu pot primi aprobare de funcționare în Europa.

În ciuda a opt ani de guvernare cu mână de fier, atât acasă, cât și în Europa, Angela Merkel rămâne un politician foarte puternic, a cărui imagine s-a erodat foarte puțin. A ajutat-o și propria personalitate. Deși se spune despre ea că, în privat, este amuzantă, ironică și foarte plăcută, personajul sobru și constant care a devenit politiciana Angela Merkel a ferit-o de controverse și a făcut-o cu atât mai apreciată printre nemți, care au găsit în ea sentimentul de stabilitate.

Într-un articol publicat în ultima săptămână de campanie de New York Times, se argumentează teoria că, poate, Angela Merkel a devenit „prea plictisitoare pentru Germania”. „Cea care este numită cea mai puternică femeie de pe planetă urăște campaniile electorale (…). Când vine vorba de alegeri, Merkel este un politican prost”, scrie autorul articolului, un jurnalist german. Acesta sugerează, în schimb, că, pentru a-și desăvârși moștenirea de cancelar extraordinar, „doamna Merkel trebuie acum să se reinventeze și să dea dovadă de mai mult leadership, atât acasă, cât și în străinătate”.

Christian Charisius/AFP/Mediafax

Peer Steinbruck, un economist în vârstă de 66 de ani, care a fost ministru de Finanțe în cabinetul Merkel 2005-2009, este descris de presa europeană drept un orator desăvârșit, cu un simț al umorului caustic. Spre finalul unei campanii electorale considerate plictisitoare și dezamăgitoare de germani și europeni deopotrivă, Steinbruck a șocat după ce a apărut pe coperta unei revista cu arătând degetul mijlociu spre cameră. Nu a fost o greșeală, ci un gest intenționat. Deși staff-ul lui de campanie a încercat disperat să obțină retragerea acelei fotografii de pe copertă, chiar candidatul a fost cel care și-a dat aprobarea pentru publicare. „Un gest ironic”, s-a justificat el. „Am fost eu însumi. Trebuie să facem campania un pic mai amuzantă”, a mai spus Steinbruck.

Steinbruck vs. Merkel – Candidații și degetele lor

Totuși, polemicile în care a intrat în timpul campaniei electorale l-au împiedicat deseori să mai discute despre problemele de fond ale electoratului său și soluțiile pe care le propune. Deși a demonstrat, cât a fost ministru, că este un om de finanțe foarte competent, a reușit să își creeze impresia unui hedonist, unui om al banilor. Provenind dintr-o familie înstărită, spunea, în timpul unei dezbateri despre alocațiile familiale, că el nu cumpără niciodată o sticlă de vin de cinci euro, pentru că nu este suficient de bun pentru el. Despre salariul de cancelar a spus că este „insuficient” având în vedere responsabilitățile, iar cele 1,25 de milioane de euro pe care i-a primit în trei ani de la marile companii nu l-au ajutat nici ele la capitolul imagine.

Partide: Guvernul german a aprobat participarea a 34 de partide la alegerile legislative de duminică. Potrivit sondajelor de opinie din ultima săptămână de campanie, cinci partide vor intra în parlament și între acestea se poartă acum lupta pentru potențialul de șantaj, cum este numită în literatura sistemelor electorale, șansele unui partid de a putea face coaliție cu altul.

CDU și „sora” bavareză CSU sunt mult înaintea tuturor celorlalte formațiuni, creștin democrații lui Merkel fiind creditați cu 40% din intenția de vot, potrivit unui sondaj de joi citat de New York Times.

Partidul Social-Democrat german, SPD-ul din partea căruia candidează Steinbruck, este creditat cu 27% din intenția de vot.

Afișe ale Partidului Piraților // John Macdougall/AFP/Mediafax

Liberalii, FDP, partenerii de coaliție ai CDU, sunt cei care dau acum emoții actualului cancelar, deoarece există șanse să nu reușească să intre în Parlament, ceea ce înseamnă că Angela Merkel va trebui să găsească un alt partid pentru o coaliție de guvernare sau mai multe, pentru o mare coaliție. Ultimele sondaje citate de Der Spiegel, dădeau FDP 5,5% din intenția de vot, partidul rămânând de câteva săptămâni blocat în marja de eroare.

Verzii, aliați ai social-democraților germani, au aproximativ 9 procente în sondaje, în scădere față de săptămâna precedentă.

Partidul Stângii, descendent din fostul Partid Comunist Est-German, avea joi 8,5% din intenția de vot, potrivit Der Spiegel.

Dincolo de aceste cinci partide, Alternativa pentru Germania (AfG, eurosceptic, pledează pentru renunțarea Germaniei la moneda unică) și Partidul Piraților (militează pentru drepturile și libertățile din mediul online) au între 2 și 4% în sondaje. AfG a crescut, totuși, mult în ultimele luni, pe fondul politicilor de austeritate promovate de Merkel.

John Macdougall/AFP/Mediafax

Campania

Zona euro și politicile de austeritate – Angela Merkel, personajul politic care a devenit sinonim cu politicile de austeritate în Europa, vrea să continue aceste politici și să accentueze gradual politicile de creștere economică. De cealaltă parte, Peer Steinbruck, la fel ca toți social-democrații germani, vrea o inversare a acestui raport, deci mai puțină austeritate, care, consideră fostul ministru de Finanțe, este tocmai cauza actualei recesiuni. De asemenea, Steinbruck vrea reguli fiscale mult mai dure pentru zona euro, astfel ca țările membre să nu mai ajungă să primească „cecuri în alb” pentru salvare, cum a fost cazul Greciei.

Salariul minim – În Germania, nu există salariu minim la nivel național. Socialiștii, împreună cu verzii, vor introducerea unui salariu minim, care să fie de 8,50 de euro pe oră. Stânga radicală cere un salariu minim de 10 euro pe oră, în timp ce creștin-democrații lui Merkel, împreună cu aliații liberali, FDP, refuză salariul minm național. În schimb, ei susțin că ar fi mai oportună introducerea mai multor salarii unice, în funcție de regiuni și sectoare economice.

Taxe – CDU și FDP se opun creșterii taxelor, în timp ce SPD, Verzii și Partidul Stângii vor suprataxarea marilor averi.

Europa și UE – aici, nu există diferențe mari de programe electorale. Toate partidele consideră că imigrația este o problemă, însă nu mai importantă acum decât economia. De asemenea, toate partidele sunt de acord că Germania nu ar trebui să se implice într-o eventuală intervenție militară în Siria.

Johannes Eisele/AFP/Mediafax

Scenarii

Angela Merkel este de departe favorita sondajelor, însă experiențele electorale anterioare au arătat că, în ceea ce o privește, rezultatele de la alegeri pot aduce mari surprize. În 2005, deși avea un avantaj semnificativ în sondaje, a câștigat la limită alegerile în fața lui Gerhard Schroder, amintește New York Times. În 2009, încă o dată, deși era câștigătoare detașată în sondaje, a avut un scor mult sub așteptări.

Conform ultimelor sondaje, CDU va fi de departe partidul cu cele mai multe voturi. Totuși, chiar dacă va aduna 40% din scrutine, nu va fi de ajuns pentru a asigura guvernarea și va avea nevoie iar de un partener de coaliție. Scenariul preferat de conservatori și de Merkel este continuarea guvernării alături de liberali, FDP. Problema este că, în acest moment, nu este sigur că FDP va intra în parlament.

Astfel, scenariile „de rezervă” sunt: o „mare coaliție”, asigurată de CDU și SPD, conservatori și social-democrați, cu Merkel cancelar. În ciuda diferențelor ideologice, există precedentul de succes al „marii coaliții” CDU-SPD din primul mandat al lui Merkel, 2005-2009.

SURSA: ibmtimes.com

Totuși, există posibilitatea ca SPD să refuze să colaboreze iar cu Merkel, pentru că ei au fost mai afectați electoral după primul experiment decât centrul-dreapta. Și Peer Steinbruck a spus că refuză ideea unei „mari coaliții”, cu toate că poziția lui nu este unanimă în rândul conducerii social-democrate. Dacă SPD refuză coalizarea cu CDU, Merkel ar putea încerca o coaliție cu Verzii, potrivit EU Observer. Printre puținele puncte pe care cele două formațiuni le au în comun este renunțarea la energia nucleară. Dincolo de acest aspect, diferențele ideologice și de politici dorite sunt atât de mari, încât sunt puține șanse să se ajungă la o astfel de coaliție.

Un alt scenariu mai puțin probabil este o coaliție SPD-Verzi-Partidul Stângii, cu Steinbruck cancelar.

Pentru mulți dintre analiștii și experții europeni, există, însă, un singur scenariu dezirabil și probabil: realegerea Angelei Merkel în funcția de cancelar, conducând o mare coaliție, adică un nou parteneriat cu social-democrații. Aceasta este, se arată într-un editorial The Guardian, cea mai bună variantă pentru Germania și Europa.

„Incertitudinea care înconjoară rezultatul alegerilor (coaliția de guvernare, n.red.) înseamnă că Uniunea Europeană, care a așteptat cu sufletul la gură alegerile germane, ar putea fi nevoită să mai aștepte câteva luni până să vadă în ce direcție vrea să ducă Berlinul continentul și problelemele sale”, se comentează într-un alt text, apărut în New York Times.

Inchide