Armenia comemorează 100 de ani de la genocidul din timpul Imperiului Otoman, soldat cu 1,5 milioane de morți

„Comemorarea genocidului este cel mai puternic factor în formarea identității naționale în Armenia”, declară pentru DPA Aharon Adibekyan, un sociolog din Yerevan, capitala țării.

Centenarul este marcat, anul acesta, de prezența președinților francez Francois Hollande și rus Vladimir Putin, și de o nouă controversă cu Turcia, al cărei Guvern face campanie împotriva recunoașterii genocidului, invocând o „falsificare” a istoriei.

Președintele Recep Tayyip Edrogan l-a criticat pe Papa Francisc, după ce acesta a denunțat atrocitățile „primului genocid din secolul al XX-lea”, cerându-i pur și simplu Suveranului Pontif să nu mai spună „prostii”.

Însă pentru cei aproximativ trei milioane de locuitori ai Armeniei, comemoraraea este un simbol al unității naționale, în contextul în care până la zece milioane de armeni trăiesc în străinătate.

SPORT O româncă a plecat peste hotare și a devenit cea mai MEDALIATĂ într-o disciplină sportivă inedită

08:30

SPORT Mihai Stoica, despre transferurile la FCSB. „Nu ajungem noi să aducem titulari de la Dinamo și Rapid”

08:23

Numeroși armeni din diaspora se vor afla printre sutele de mii de vizitatori așteptați vineri la Memorialul Tsitsernakaberd, un complex situat pe un deal, la Erevan.

În apropiere se află Muzeul Genocidului, în care este expusă o colecție impresionantă de fotografii ce le amintește vizitatorilor Holocaustul comis de naziștii german asupra evreilori, declanșat la 25 de ani după genocidul armenilor.

Complexul este străjuit de Muntele Ararat, muntele biblic pe care s-a oprit Arca lui Noe, simbolul național al Armeniei.

Faptul că vulcanul stins, acoperit de zăpadă, se află de cealaltă parte a frontierei – închise – cu Turcia le amintește armenilor suferința îndurată.

„De câte ori vedem Araratul, ne amintim nedreptatea”, declară Alexander Ovsepyan, un pictor care își vinde lucrările într-o piață de suveniruri din capitală.

Frontierele Armeniei au fost trasate în primele zile ale Uniunii Sovietice, care a cedat teritorii importante Turciei, inclusiv Muntele Ararat. Mulți tineri armeni își percep țara înconjurată de oponenți – Turcia la vest și Azerbaidjanul la est.

Relațiile cu Azerbaidjanul sunt și mai tensionate, din cauza conflictului înghețat din Nagorno-Karabah, unde schimburile de focuri între militarii celor două părți s-au intensificat în ultima perioadă.

„Faptul că politicienii turci nu acceptă ceea ce au făcut străbunicii lor este pur și simplu nedrept”, declară Ruben, în vârstă de 28 de ani, un trecător, pe o stradă din Erevan.

Alții se tem că șansele ca Turcia să recunoască genocidul scad. „Dacă nu se întâmplă după 100 de ani, probabil că nu se va mai întâmpla niciodată”, spune o tânără, Azmik, în vârstă de 23 de ani.

Cu toate acestea, evenimente de comemorare sunt planificate săptămâna aceasta la Istanbul, capitala de atunci a imperiului, unde autoritățile otomane au început programul deportărilor, vizându-i pe intelectualii armeni.

Armeni din întreaga lume sunt așteptați să refacă un traseu care începe la Muzeul Islamic – fostul cartier general al poliției, situat de partea europeană, unde au fost încarcerați primii armeni – și care continuă la o gară situată în partea asiatică a metropolei, de unde erau expulzați.