Cum a redefinit Trump instituția președinției în SUA și cum s-a schimbat el în doar 100 de zile de mandat

Potrivit The New York Times, dincolo de faptul că alegerea lui Donald Trump a însemnat schimbarea președintelui SUA, analiștii susțin că acest pas l-a schimbat și pe el. Trump poate fi caracterizat în continuare drept o persoană ușor iritabilă și vulcanică, fiind capabil de crearea unor adevărate răsturnări de situație în politică, însă, este vizibil faptul că acesta și-a mai cizelat abordările atât în privința locului de muncă, cât și în ceea ce privește provocările care îi apar în cale.

Chiar dacă Washingtonul a luat o pauză, ocupându-se cu evaluarea primelor luni de președinție ale lui Donald Trump, există un lucru cu care toată lumea pare să fie de acord, fie el bun sau rău, acela că Washingtonul, capitala SUA, pare să devină, pe zi ce trece, un teritoriu nefamiliar. Aproape în fiecare dintre aceste prime 100 de zile, Trump a făcut sau a spus ceva care i-a determinat pe istorici sau alți profesioniști să rostească fraza „Acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată până acum”.

Donald Trump a dat și mai multă putere președinției, extinzând demersul lui Barack Obama care a utilizat ordinele executive pentru a compensa incapacitatea de a adopta legile importante și a face acest proces independent de Washington. Actualul conducător al SUA a fost mai agresiv decât orice alt președinte când a fost vorba despre folosirea autorității sale pentru a anula toată moștenirea lăsată de predecesorul său, incluzând aici reglementările din comerț, afaceri și mediu înconjurător. Totodată, numele și acțiunile lui Trump au stat pe buzele tuturor americanilor, mai mult decât a făcut-o orice președinte în tot mandatul său.

În același timp, Donald Trump a eliminat toate convențiile care îi constrângeau pe cei din biroul său.El și-a păstrat interesul pentru afaceri, pe care îl cultivă inclusiv cu vizite regulate la proprietățile sale. A devenit din ce în ce mai puțin transparent, comparativ cu ceilalți președinți americani, protejându-și declarațiile fiscale și jurnalele de vizită ale Casei Albe de ochii publicului și pare să nu-și exprime toate gândurile, oricât de incendiare ar putea fi. Și a transformat Casa Albă într-o întreprindere condusă de o familie, asemănătoare unui reality-show a cărui intrigă este aceea care răspunde la întrebarea „Cine va rezista și cine va părăsi insula?”.

„Primele sale 100 de zile sunt o reflecție a cât de mult s-a transformat instituția președinției. Cea mai mare diferență dintre președintele Trump și predecesorii săi este aceea că el a devenit primul președinte pe care l-am întâlnit în timpul petrecut în zona politicii care a preluat conducerea fără să dea importanță modului în care a obținut succesul electoral și este imun oricărei presiuni de natură politică”, a spus Janet Mullins Grissom, un oficial de top din administrația George Bush.

Acest lucru, spune aceasta, se explică prin faptul că Donald Trump nu a câștigat alegerile în ceea ce privește votul popular, ceea ce îi dă libertatea să guverneze în propriul mod pe care alegătorii lui îl iubesc.

În timp ce veteranii de la Washington se declară îngrijorați de abaterile sale de la normele aplicate în trecut, suporterii lui Trump văd în acesta un președinte gata să schimbe lucrurile.

Cu toate acestea, liderul care a trecut dincolo de limite arată semne de adaptare. Președintele ajuns acum în cea de-a 100-a zi a mandatului nu mai este același cu cel care a intrat în Biroul Oval în ianuarie, când părea determinat să facă face cu Rusia, să le facă probleme chinezilor și să declare război elitelor.

Trump a simțit pe propria-i piele cât de complicat este să te ocupi de probleme precum sistemul de sănătate și Coreea de Nord și s-a descotorosit de multe dintre promisiunile făcute în campania electorală după ce a învățat mai multe lucruri despre aceste probleme.

„Sunt mai degrabă tentat să spun că președinția l-a schimbat pe Trump decât că Trump a schimbat definiția președinției. El s-a autostăpânit și s-a adaptat atunci când a venit vorba despre adoptarea pozițiilor pe care le-a îmbrățișat în campania electorală. Realitatea și-a spus cuvântul, așa cum a făcut-o în cazul fiecărui nou președinte”, a spus H.W. Branda, profesor la Universitatea din Texas și autor al biografiilor multor președinți, incluzându-i aici pe Reagan sau Roosevelt.

Cu atât mai mult că vorbim despre primul președinte american care nu a petrecut nicio zi din viața lui în guvern sau în cadrul armatei, care a fost însoțit în campanie de oameni care nu au avut nici ei de-a face cu sistemul. Cu toate că Donald Trump a crezut că experiența sa în afaceri și entertainment îl va ajuta să facă față la Casa Albă, și-a dat seama că lucrurile nu stau chiar așa.

„Nu mi-am dat seama niciodată cât de importantă este fiecare decizie pe care o iei. Este mult mai greu decât atunci când iei decizii de obicei”, a mărturisit chiar Trump într-un interviu acordat Associated Press.

Într-o declarație pentru Reuters, acesta a plusat: „Este mai multă treabă de făcut decât în vechea mea viață. Am crezut că va fi mai ușor”.

Donald Trump a ajuns la Casa Albă dezinteresat față de convențiile clasice ale instituției președinției. La început, el a respins ideea de a primi informații de la serviciile secrete în fiecare zi, pe motiv că el este „o persoană deșteaptă” și nu avea nevoie să audă același lucru zilnic. El le-a telefonat liderilor străini în perioada de tranziție fără să consulte un expert guvernamental în relații externe.

El scris pe Twitter că anumite companii își vor muta sediile în străinătate și a spus că directorul Lockheed Martin s-a plâns despre costul avioanelor de luptă F-35, neținând seama de faptul că președinții nu se implică, în mod normal, în afacerile unor companii private, ca să nu mai vorbim despre momentele în care acesta s-a bucurat de creșterile dolarului.

În cazul lui Donald Trump, lauda cunoaște puține limite. „Cred cu tărie că aceste prime 100 de zile ale administrației mele au fost aproape cele mai bune zile din istoria țării noastre”, a afirmat acesta vineri într-o comunicare publică.

Contul de Twitter a fost, bineînțeles, un mod de refulare unde protocolul nu și-a găsit loc. Să nu mai vorbim despre intervențiile sale la emisiunile de seară de la posturile de știri, mod în care președinții rar își fac auzită vocea, mai ales ca să vorbească despre știri false și despre faptul că media este inamicul poporului american sau pentru a-l acuza pe Barack Obama că i-ar fi interceptat convorbirile telefonice fără să aibă vreo dovadă.

Vorbind despre leadershipul moral care ar trebui să fie o caracteristică prioritară a unui președinte, David Gergen, asistent la Casa Albă pentru patru dintre președinții americani, a spus că, din păcate, această viziune s-a pierdut în ultimii ani și că aproape a dispărut în aceste prime 100 de zile sub conducerea administrației Trump.

O altă schimbare a specificului președinției apărută în „era Trump” este refuzul acestuia de a-și publica declarațiile fiscale, o practică întâlnită în cazul președinților americani de peste 40 de ani. Mai mult, el continuă să administreze afacerile sale, lucru nemaiîntâlnit în istorie. „A depășit o limită etică pe care au respectat-o toți ceilalți președinți timp de zeci de ani”, a declarat Norman L. Eisen, consultant pe probleme de etică în administrația Obama.

Dincolo de asta, Donald Trump s-a dovedit lent în a crea o structură statală așa cum au făcut-o ceilalți președinți. Comenzile sale și notele nu au fost întotdeauna verificate de oficiali relevanți. Când a mers la întâlniri nu a fost întotdeauna însoțit de asistenți cheie care nu ar trebui să-l părăsească niciodată în astfel de situații.

Deși pare că Trump spune tot ce-i trece prin minte, există lucruri nespuse, mistere referitoare la gândurile sale.

„Alegerile din 2016 nu au fost un element ușor de utilizat pentru a lupta împotriva tradițiilor existente. A fost o dorință aceea ca viitorul președinte să facă lucrurile diferit. Și în timp ce clasa politică se zbate să înțeleagă ce s-a întâmplat de vreme ce au pierdut puterea, suporterii domnului Trump iubesc schimbarea pe care o văd”, a spus Jason Miller, un asistent de top al lui Donald Trump în timpul alegerilor.

Probabil că președintele va rămâne impulsiv și impetuos, însă el a fost deschis să primească sfaturi. A vorbit despre creșterea sancțiunilor pentru Rusia, mutarea ambasadei americane la Ierusalim, abandonarea politicii Chinei, ruperea acordului nuclear cu Iranul, încheierea relațiilor diplomatice cu Cuba, închiderea Export-Import Bank sau încheierea acordului privind comerțul liber în America de Nord. Poate că va face câteva din acestea, însă, așteptând, el are oportunitatea de a gândi problema în loc să acționeze instinctiv.

În prezent, primește informările de la serviciile de informații aproape în fiecare zi. Asistenții săi susțin că au observat o îmbunătățire în ceea ce privește deciziile sale, începând cu ordinul de bombardare a Siriei după atacul cu arme chimice și continuând cu eforturile sale de a convinge Egiptul să-i elibereze pe americanii din echipajele de salvare. Ambele cazuri arată că Donald Trump „și-a asumat responsabilitățile de președinte și impactul deciziilor pe care le ia”, după cum a spus un oficial de la Casa Albă.

Chiar dacă Trump se adaptează, întrebarea care rămâne este aceea dacă instituția președinției va mai deveni vreodată ceea ce a fost în trecut. Viitorii președinți s-ar putea simți liberi să facă ce vor, să urmeze exemplele actualului șef de stat, fără să se teamă de consecințe de orice fel. De vreme ce tabuurile au fost dezvăluite, nimeni nu va mai avea senzația că face ceva ilegal.

Cu toate acestea, primarul din Chicago, Rahm Emanuel, a spus că era Trump va fi suficientă pentru ca la următoarele alegeri să existe o dorință colectivă de revenire la tradiții.

„Președintele Trump va face să fie dificil pentru viitorii președinți să se îndepărteze de folosirea social media, însă este foarte posibil ca viitoare administrație să fie mai retrasă și mai puțin personală”, a spus Karl Rove, asistent al președintelui Bush.