Patru întrebări esențiale despre decizia pe care o așteaptă întreaga lume. Trump anunță azi dacă SUA ies din acordul cu Iranul

De luni de zile, puterile europene au căutat cu disperare modalități de a împiedica Statele Unite să abandoneze acordul din 2015, ai cărui susținători spun că este crucial pentru a preveni o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, scrie Financial Times.

Dar Donald Trump și câțiva dintre consilierii săi mai apropiați susțin că ceea ce ei consideră „cea mai proastă înțelegere făcută vreodată” trebuie „rezolvată” prin creșterea duratei de timp a restricțiilor impuse asupra activităților nucleare iraniene și lovirea activităților balistice și a rolului regional al Teheranului.

Care sunt opțiunile pe care le are președintele american?

Cea mai agresivă abordare ar fi să se retragă din înțelegere și să reimpună, parțial sau total, toate sancțiunile suspendate ca urmare a semnării acordului, inclusiv măsuri îndreptate împotriva industriei petroliere iraniene, ale băncii sale centrale și asupra altor instituții și persoane.

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu susține că dosarul Georgescu ar putea crea un precedent pentru audierea lui Bolojan de la DNA: „Mâine vom avea răspunsul”

21:17

REACȚIE Dan Suciu, reacție după ce euro a sărit la un nivel record înaintea verdictului S&P: „Este o încercare dificilă”

21:06

Alternativ, Donald Trump ar putea decide să se retragă din acord, dar să nu reimpună sancțiunile imediat, într-o încercare de a forța să atragă Iranul la masa negocierilor.

Sau ar putea să ofere o suspendare a deciziei, în vederea unor discuții ulterioare cu Europa cu privire la posibile „rezolvări” ale acordului, dar și pentru a aborda ceea ce Donald Trump consideră drept comportament inacceptabil la nivel regional al Iranului. Acest lucru ar putea fi un preludiu la o rămânere a Statelor Unite în acord, la care s-ar mai adăuga o înțelegere suplimentară cu Europa care ar înăspri măsurile îndreptate împotriva Teheranului.

În sfârșit, ar mai exista și scenariul cel mai improbabil, anume ca președintele, în urma unei examinari atente, să decidă să onoreze înțelegerea semnată nu doar de Statele Unite și de Iran, ci și de Franța, China, Federația Rusă, Germania și Marea Britanie și care a fost aprobată și de Consiliul de Securitate al ONU.

Cum a reacționat Europa la cererile Statelor Unite și cât de mult succes a avut?

Puterile europene au investit masiv în încercarea de a-l convinge pe Donald Trump să rămână în acord. S-au concentrat, punctual, pe nemulțumirile lui – precum faptul că unele prevederi vor expira în următorii ani, nemulțumiri legate de regimul de inspecție introdus, precum și faptul că acordul nu rezolvă problema programului balistic iranian. Europenii au încercat, de asemenea, să-i pondereze și o parte din îngrijorările cu privire la comportamentul Teheranului din regiune, precum activitatea din Siria, Yemen sau din alte zone.

Atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și cancelarul german Angela Merkel, au vizitat Washington-ul luna trecută. Și Boris Johnson, Ministrul de Externe britanic, a fost în Statele Unite săptămâna aceasta și a făcut un apel la Donald Trump prin intermediul unui interviu din cadrul emisiunii Fox & Friends, una dintre emisiunile preferate ale președintelui. Nimeni nu știe dacă au reușit să-l influențeze pe liderul american, însă la finalul vizitei sale, Emmanuel Macron era neîncrezător cu privire la viitorul acordului.

„Înseamnă că am deschide Cutia Pandorei, ar putea avea loc un război. Eu nu cred că Donald Trump vrea război”, a subliniat liderul de la Palatul Élysée în urma întâlnirii cu Donald Trump.

Nici numirea lui Mike Pompeo ca Secretar de Stat și a lui John Bolton drept consilier pe probleme de securitate națională – amândoi cu rezerve în privința Iranului – nu sunt semne bune pentru viitorul înțelegerii.

Cât de funcțional ar fi acordul fără Statele Unite?

Multe lucruri vor depinde de reacția Iranului și a celorlalți semnatari. Teheranul a avertizat Statele Unite să nu renunțe, în condițiile în care diplomația occidentală a dat semne că președintele iranian Hassan Rouhani este supus unei presiuni tot mai mari din partea unor facțiuni conservatoare care nu au fost niciodată de acord cu înțelegerea.

Chiar dacă Iranul și ceilalți semnatari încearcă să aplice prevederile acordului, impactul unor sancțiuni americane reimpuse ar fi major, mai ales pentru companiile europene. Însă orice companie internațională mare care are legături cu Statele Unite ar putea fi confruntată cu posibilitatea ca operarea în Iran să încalce legea americană.

Unele voci de la Washington spun că Donald Trump ar putea să încerce să creeze haos pentru a înlocui acordul – o situație în care acordul ar fi subminat, fără să existe un înlocuitor sau o alternativă, caz în care statutul legal al acordului ar deveni foarte neclar. Un astfel de rezultat – și incercitudinea pe care ar genera-o – ar putea servi, însă, scopului de a exercita presiune asupra Teheranului.

Dacă Donald Trump acordă mai mult timp discutării „rezolvărilor”, ar putea reprezenta o victorie pentru susținătorii acordului?

Nici pe departe. De fapt, unii politicieni europeni ar prefera o separare decât instaurarea incertitudinii. Pentru acest segment, ar fi un coșmar scenariul în care Statele Unite permite acordului să șchiopăteze sub amenințări constante. O astfel de situație ar submina autoritatea acordului și ar îngheța activitatea comercială a companiilor occidentale, acesta fiind un factor care, de la bun început, a fost unul dintre motivele principale pentru care Teheranul a semnat acordul.

Mulți diplomati europeni nu văd cu ochi buni exemplul oferit de Casa Albă cu ocazia scutirilor la tarifele pentru produsele din oțel si aluminiu europene, scutiri a căror durată a fost crescută cu doar o lună. Cel mai probabil, europenii vor avea o retorică curajoasă ca răspuns la decizia pe care o va lua Donald Trump. Însă puțini diplomați sunt optimiști cu privire la supraviețuirea pe termen lung a acordului.