Primul cap căzut: Directoarea Muzeului Luvru din Paris a demisionat la patru luni după marele jaf care i-a adus Franței pierderi de 88 de milioane €

Directoarea Muzeului Luvru din Paris, Laurence des Cars,  a demisionat marțea aceasta, la patru luni după jaful de amploare al bijuteriilor coroanei franceze dintr-una dintre cele mai vizitate galerii de artă din lume.

Laurence des Carrs și-a înaintat demisia președintelui Emmanuel Macron din funcția de directoare a celui mai vizitat muzeu de artă din lume. Macron a declarat că este „un act de responsabilitate”, potrivit France 24. Specializată pe istoria artei și curator de profesie, ea a fost numită în funcție din septembrie 2021 de către președintele Macron.

Imediat după jaful din octombrie, ea a spus că este pregătită să demisioneze după ce s-a raportat în presa franceză că muzeul avea un nivel de securitate „deficitar”. Ea a firmat anterior că nivelul de securitate fusese sporit în ultimii 10 ani, dar vara trecută a primit un raport extern despre securitatea deficitară.

Fosta directoare,  care a spus că își dorește implementarea unui nou sistem de securitate în muzeu, capabil să „monitorizeze tot”, precum și un sistem modernizat pentru detectarea spargerilor, afirmase că reparațiile pentru distrugerile cauzate de jaf vor costa 12 milioane de euro.

„Jaful secolului”

Pe 19 octombrie 2025, patru jefuitori deghizați în muncitori în construcții au furat opt exponate ale Coroanei Franceze din Galeria Apolo a Muzeului Luvru, în valoare de aproximativ de 88 de milioane de euro. Au folosit un dispozitiv mecanic pentru a ajunge la Aripa Apollo a muzeului,  unde au reușit să facă o gaură în camera în care se aflau bijuteriile. Hoții au furat bijuteriile și au luat-o la fugă când s-a declanșat alarma.  Aceștia au scăpat prin fereastră.

Anchetatorii au afirmat că hoții ar fi putut fi arestați în „30 de secunde”.  Ministerul francez al Culturii a raportat că au fost furate următoarele exponate:

• Tiara, medalionul și cerceii din colecția de safir a reginei Marie-Amalie de Baden și a reginei Hortense de Beauharnais, fiica vitregă a lui Napoleon I Bonaparte;
• Medalionul de smarald al reginei Hortense și o pereche de cercei din smarald din colecția împărătesei Marie Louise, a doua soție a lui Napoleon I Bonaparte;

• Broșele și tiara împărătesei Eugenie de Montijo, soția împăratului Napoleon al III-lea;
• Coroana împărătesei Eugenie a fost furată, dar a căzut când hoții au luat-o la fugă – deși a fost recuperată de autorități, piesa a fost grav avariată și se află în proces de restaurare.

Luvrul și-a târât necazurile și în 2026

Pe 12 ianuarie 2026, aproximativ 350 de angajați ai Muzeului Luvru din Paris au votat, luni, pentru continuarea grevei începute la finalul anului trecut. Cauza principală invocată de aceștia ar fi lipsa de progrese în negocierile purtate cu Ministerul Culturii și conducerea muzeului. Pe 13 februarie 2026, nouă persoane suspectate pentru o fraudă cu bilete care i-au adus Muzeului Luvru un prejudiciu de 10 milioane de euro au fost arestate de poliția franceză.

Muzeul Luvru a fost înființat la 10 august 1793 și are circa 9 milioane de vizitatori anual. În muzeu se află 500.000 de exponate, de la colecțiile de picturi ale regilor francezi la piese antice. Printre picturile expuse sunt faimoasele picturi „Gioconda”, „Sfânta Ana, Fecioara și Pruncul cu mielul”, „Sfântul Ioan Botezătorul” și „Belle Ferronnière” realizate de Leonardo Da Vinci.

Muzeul a fost împărțit în opt departamente: Antichitatea Egipteană (sarcofage, pisici mumificate, manuscrise și statuete egiptene precum faimosul „Scrib”), Orientul Apropiat Antic,  Antichitatea Greacă, Etruscă și Romană (vase de ceramică pictată, obiecte funerare, statui ca Venus de Milo), Arta Islamică, Sculpturile din aripa Richelieu și Denon de la 500-1700, Arte Decorative și Picturile și schițele de la 1500-1800 din aripa Richelieu și Denon. Vizitatorii pot admira zidurile medievale ale castelului Luvru și  apartamentele regale ale regilor Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea, Ludovic al XVI-lea și cele ale împăratului Napoleon al III-lea.

Autorul recomandă: Luvru intră într-o eră a renovărilor de urgență, după „jaful secolului”. Muzeul va avea un post de poliție și 100 de camere de supraveghere noi, până la finalul anului