Reuters descrie un paradox care se petrece în România: lupta împotriva corupției frânează investițiile

Miniștrii și funcționarii publici, care altădată ar fi semnat pentru inițierea unor proiecte, au început să devină ezitanți în ceea ce privește aprobarea investițiilor, notează Reuters.

Inclusiv oficialii onești se tem că încheierea unor acorduri privind investițiile vor atrage investigarea acestora de către procurori, urmând astfel altor funcționari deja anchetați sau arestați.

Observatorii consideră că, pe termen lung, lupta împotriva corupției va aduce beneficii enorme României. Momentan însă, acțiunile justiției din România conduc la încetinirea investițiilor private și la întârzierea semnării unor contracte cu firme care să execute proiecte ale guvernului, potrivit unei analize realizate de Reuters.

ULTIMA ORĂ Traian Băsescu: „Tandemul Donald Trump – Vladimir Putin a fost bătut măr de poporul maghiar”

15:23

ECONOMIE Când ar putea adopta România euro. Ce avantaje cheie ne-ar aduce moneda europeană

15:18

„În general, dacă vorbești cu oamenii de afaceri cu care am venit eu în contact, aceștia consideră că lupta anticorupție trebuia să înceapă de mai multă vreme, trebuia dat un semnal”, a declarat Ahmed Hassan, country managing partner Deloitte România.

Hassan arată că lupta împotriva corupției a dus însă și la întârzierea obținerii aprobărilor necesare pentru începerea unor proiecte.

„Dezavantajul luptei împotriva corupției – și am observat acest lucru în mod special în ultimul an, inclusiv în legătură cu proiectele noastre – este că nimeni nu mai ia decizii. Unii oameni așteaptă, poate va trece de mine și altcineva își va da acordul. Asta nu e bine. Uneori proiecte strategice pot fi întârziate din cauza unor birocrați neliniștiți”, a afirmat Hassan.

„Cheltuielile de capital public continuă să fie foarte scăzute. Multe autorități știu că au probleme în ceea ce privește contractele, iar ritmul de lucru și de aprobare a proiectelor este încetinit, pentru că se tem de probleme cu justiția”, a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Cheltuielile cu investițiile publice ca proporție din PIB au coborât anul trecut la minimul ultimilor șapte ani, potrivit datelor Eurostat.

Oamenii de afaceri nu sunt dispuși să vorbească deschis despre proiectele care le sunt întârziate, de teamă ca declarațiile lor să nu provoace și mai multe amânări.

Totuși, primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, a afirmat că funcționarii din administrația locală sunt „într-o grevă a semnăturii”.

De aceeași părere este și președintele Conisiliului Județean Brașov, Aristotel Cancescu, care se află sub urmărire penală în continuare, după ce a stat în arest preventiv timp de patru luni, fiind cercetat într-un dosar privind atribuirea ilegală a unor contracte.

„În acest moment, să lucrezi în administrația locală reprezintă un risc. Orice poate fi interpretat și, din câte știu, există un blocaj la nivel județean și în alte administrații locale, pentru că oamenii se tem să mai semnze ceva”, a declarat recent Căncescu.

„Capitalul local a fost îmbolnăvit de capitalismul de cumetrie. De aceea suntem bucuroși de această luptă împotriva corupției”, a afirmat Mihai Bogza, președintele Consiliului Investitorilor Străini.

Bogza a precizat că lupta anticorupție „vine mână în mână” cu faptul că funcționarii publici sunt reticenți în a-și mai asuma responsabilitatea pentru semnarea unor contracte.

„Aceste atitudini ar trebui descurajate”, a precizat Bogza.

Potrivit datelor Reuters, bazate pe declarațiile procurorilor, corupția a costat statul și companiile private aproximativ 1,02 miliarde de euro în 2014, sumă suficientă pentru construirea a 200 de kilometri de autostradă.

Mita oferită pentru obținerea unor contracte pare foarte răspândită, notează Reuters, oficialii locali primind de la bani în numerar, la mașini, vancațe, haine, whiskey și consultații stomatologice gratuite în schimbul unor favoruri. Jurnaliștii Reuters amintesc și de un caz al unui judecător din Ploiești, care a cerut mită inclusiv un loc de veci.

Fostul ministru de finanțe Darius Vâlcov este cea mai recentă victimă a luptei anticorupție, el dându-și demisia după ce procurorii l-au pus sub urmărire penală pentru că ar fi primit mită. Ulterior, procurorii au găsit peste 100 de tablouri, unele de Picasso și Renoir, precum și lingouri de aur și bani ascunși în diverse locuri. Vîlcov a negat însă acuzațiile aduse.

România are a doua mare economie neagră din Europa, după Bulgaria, potrivit unui studiu al firmei de consultanță A.T. Kearney. Una din zece companii a raportat că i-a fost cerută mită, potrivit datelor din 2013 ale Băncii Mondiale, corupția fiind unul dintre motivele invocate pentru neacceptarea României în spațiul Schengen.