Rusia preferă abordarea prudentă, China, Iranul și Pakistanul au investit masiv în infrastructura Afganistanului. Care sunt motivele Kremlinului

De la revenirea talibanilor la putere, în 2021, Afganistanul a rămas în mare parte, într-un cond de umbră la nivel mondial. Situația sa internă este critică, se arată într-o analiză publicată de New Eurasian Strategies Centre. Țara este afectată de o criză economică gravă. Sunt amenințări teroriste persistente, ciocniri la frontieră și o schismă iminentă în cadrul regimului taliban aflat la putere.

După retragerea americanilor și a aliaților lor din Afganistan, alți actori geopolitici caută în mod activ să umple vidul de putere internațional rezultat. Astfel, principalii parteneri economici ai talibanilor sunt, astăzi, Iranul, China și unele țări din Asia Centrală.

Conform celui mai recent raport al Autorității Naționale de Statistică și Informații (NSIA) din Afganistan – pentru anul 1403 din calendarul afgan (2024–2025 în calendarul gregorian) – principalii parteneri comerciali exteriori ai Kabulului sunt:

• Iranul (cu comerț în valoare de 3,2 miliarde de dolari pe an)
• Pakistanul (2,4 miliarde de dolari)
• China (1,6 miliarde de dolari).

În acest timp, Rusia ocupă doar locul nouă, cu un comerț în valoare de 340 de milioane de dolari.

Kremlinul a urmărit să joace un rol în stabilizarea Afganistanului

Rusia a devenit una dintre primele țări care au resimțit gravitatea amenințării teroriste din Afganistan, în contextul atacului de la Primăria Crocus din suburbiile Moscovei, din martie 2024. 145 de persoane au murit atunci.

Atacul sângeros comis de militanți IS-K – ramura regională a grupării teroriste Statul Islamic, activă în special în Afganistan, Pakistan, Iran și Asia Centrală – a servit ca o nouă reamintire a faptului că noul regim instaurat la Kabul nu reușește să facă față amenințărilor la adresa securității interne. În plus, nu are capacitatea de a controla organizațiile teroriste.

• În aprilie 2025, Rusia a eliminat talibanii de pe lista organizațiilor teroriste.
• În iulie 2025, Rusia a devenit prima țară din lume care a recunoscut guvernul Emiratului Islamic al Afganistanului, format de talibani.
• Kremlinul speră că recunoașterea regimului taliban din Afganistan va permite Rusiei să joace un rol activ în securitatea regională și va umple vidul lăsat de retragerea americanilor și a aliaților lor.

De altfel, Moscova a stabilit contacte strânse cu talibanii înainte de intrarea acestora la Kabul, în august 2021.

• Din 2017, sub auspiciile Formatului Moscova pentru Afganistan, Rusia a promovat dialogul direct între guvernul afgan recunoscut la nivel internațional și facțiunile talibane moderate.
• Prin intermediul acestui mecanism, se mai arată în analiză, Kremlinul a urmărit să joace un rol în stabilizarea Afganistanului.

Ambasadorul rus la Kabul, Dmitri Jirnov, a devenit primul trimis străin care s-a întâlnit cu conducerea talibană după ce talibanii au preluat puterea.

Acord de cooperare militar-tehnică între Rusia și talibani

În mai 2026, Rusia și talibanii au semnat un acord de cooperare militar-tehnică. Acest document a marcat o tranziție către o interacțiune mai strânsă între Moscova și Kabul. Servește ca următorul pas în dezvoltarea relațiilor bilaterale din ultimii ani.

• Acordul oferă Kremlinului oportunitatea unei angajări mai strânse în probleme precum combaterea terorismului și securitatea transfrontalieră.
• Moscova intenționează să ofere asistență Kabulului – repararea mijloacelor aeriene și a anumitor tipuri de armament, a flotei de autovehicule și a vehiculelor blindate.
• Potrivit unei surse din Ministerul Apărărăii al Afganistanului, documentul prezintă „implementarea unor activități de instruire și educație care vizează sporirea pregătirii de luptă a armatei afgane”.

Moscova este singura putere externă care are un acord de cooperare militar-tehnică cu guvernul taliban și este capabilă să extindă în continuare legăturile în acest domeniu. În prezent, aceasta marchează limita a ceea ce atât Kremlinul, cât și talibanii sunt dispuși să accepte.

Rusia și China își intersectează interesele în Afganistan

Rusia aprovizionează Afganistanul, în principal, cu produse petroliere, gaze naturale lichefiate, produse alimentare (inclusiv ulei de floarea soarelui și făină de grâu) și bunuri industriale.

• Produsele alimentare rusești pot fi găsite pe rafturile magazinelor afgane.
• Cu toate acestea, spre deosebire de China sau Iran, Moscova nu implementează niciun proiect economic la scară largă în Afganistan și nu investește în țară.

Astfel, are loc o divizare a sferelor de influență între diverse puteri externe.

Moscova se concentrează în principal pe probleme de securitate

China și Iranul investesc masiv în infrastructura Afganistanului. Moscova se concentrează în principal pe probleme de securitate.

• În esență, aceasta constituie un consens nerostit între părțile interesate regionale cu privire la Afganistan.
• Fiecare dintre ele urmărește domeniul cel mai relevant pentru prioritățile sale strategice, străduindu-se să evite încălcarea intereselor celorlalți.

Teheranul și Beijingul au considerat Afganistanul o amenințare la adresa securității. Și asta din cauza luptelor intense și a atacurilor teroriste care au avut loc în timpul intervenției conduse de SUA.

Acum văd acum o oportunitate în revenirea talibanilor și retragerea puterilor occidentale. Întrucât nu acordă prioritate unor probleme precum drepturile omului în Afganistan, Iranul și China nu văd obstacole în dezvoltarea legăturilor economice cu autoritățile de la Kabul.

Națiunile occidentale cer ca talibanii să abroge mai întâi legile represive și să formeze un guvern mai incluziv. Beijingul și Teheranul nu impun nicio condiție prealabilă regimului.

O abordare prudentă a Kremlinului

Rusia își menține interesul pentru proiectele de tranzit, în special conceptul unei conducte de gaze și al coridoarelor comerciale care să treacă prin Afganistan către Pakistan și India.

• Conducta ar oferi Afganistanului un rol într-un cadru mai larg de inițiative economice.
• Cu toate acestea, fără investiții semnificative din partea Rusiei, realizarea unor astfel de inițiative se va dovedi imposibilă.
• Abordarea prudentă a Kremlinului față de proiectele pe termen lung din Afganistan este determinată, în parte, de incertitudinea privind stabilitatea regimului taliban.

Datorită istoriei sale în Afganistan, inclusiv prezenței sale militare din 1979 până în 1989, Moscova are o viziune sceptică asupra stabilității viitoare și a durabilității politice a unei țări care și-a schimbat numele de șapte ori în ultima jumătate de secol, se mai precizează în analiza publicată de New Eurasian Strategies Centre.