Cea mai veche formă de artă murală, de acum 37.000 de ani, a fost descoperită în Franța

Motivele de pe un bloc de calcar, descoperit în sud-vestul Franței, de acum 37.000 de ani, reprezintă cea mai veche formă de artă murală cunoscută până în prezent, arată un studiu apărut luni în Statele Unite, care dezvăluie măiestria primilor oameni moderni. Descoperit în 2007, blocul de 1,5 tone este acoperit cu gravuri reprezentând animale și forme geometrice, relatează AFP, citată de Agerpres.

El făcea parte dintr-o boltă prăbușită a celebrului sit Abri Castanet, centru al culturii aurignaciene (40.000 -28.000 de ani î.Hr.), descoperit în 1911, în zona Perigord Noir. Aurignacienii au fost primii oameni moderni, urmași ai emigranților din Africa acum circa 45.000 de ani. Încet-încet, ei au luat locul oamenilor de Neanderthal.

REACȚIE Șpaga în spitale încă se practică, în ciuda salariilor bune din sistemul medical. Alexandru Rogobete: „Este în continuare un fenomen”

14:01

DESTINAȚII Aventura unui român spre Siberia. Cum a ajuns cu o mașină veche de 26 de ani și 480.000 km la bord în Extremul Orient rus, la -50 grade

13:55

În adăpostul de sub stâncă, de 250 – 300 metri pătrați, ar fi putut sta 300 de oameni, potrivit echipei internaționale de cercetători, al cărei studiu apare în Analele Academiei naționale americane de Științe, numărul 14-18 mai 2012. Analiza geologică arată că bolta se găsea la 2 m de solul pe care se aflau aurignacienii, adică la îndemână. Bogăția gravurilor – una înfățișează, de exemplu, doi cai, pictați în roșu și negru – sugerează rolul important jucat de exprimarea artistică în viața de zi cu zi a acestor primi oameni moderni.

””Primii oameni aurignacieni funcționau mai mult sau mai puțin la fel ca oamenii de astăzi””, spune Randall White, profesor de antropologie la Universitatea New York, unul din autorii studiului, care conduce în prezent săpăturile în sit.

Abri Castanet se află nu departe de peștera Lascaux care a fost pictată, acum 17.000 de ani, de urmașii aurignacienilor. Gravurile murale de la Abri Castanet sunt mai vechi cu aproape o mie de ani decât cele din peștera Chauvet (situată la sud-est, în regiunea Ardeche), care conține desene și picturi cu un mare grad de rafinament, vechi de aproape 36.000 de ani.

De 15 ani, Abri Castanet și Abri Blanchard, care se află în apropiere și datează din aproximativ aceeași perioadă, sunt recunoscute ca cele mai vechi situri din Eurasia conținând obiecte și gravuri ale simbolismului uman. La Abri Castanet s-au găsit numeroase podoabe, printre care dinți de animale și scoici perforate, precum și obiecte de fildeș de mamut. Scoicile proveneau din Meditarana și Atlantic.

S-au descoperit numeroase oseminte de animale, îndeosebi de reni, cu care se hrăneau locuitorii din Abri Castanet, dar niciun mormânt uman. Antropologii au găsit pe sit doar câteva fragmente de oase umane împrăștiate pe sol.