Cum va arăta lumea în 2050. 15 motive de îngrijorare

Redactor:
Cristina Andrei
Până la în anul 2050, vom avea, probabil, mașini care se conduc singure, acces la internet răspândit în cele mai obscure locuri ale Globului și roboți inteligenți care să concureze de la egal la egal cu ființa umană. În ciuda acestor evoluții tehnologice, omenirea a eșuat în a rezolva foarte multe dintre probleme care îi amenință viața pe Terra. Lumea nu s-a obșnuit încă să folosească alternative la combustibilii fosili, să renunțe la antibiotice și nu s-a debarasat nici de stereotipurile care se referă la oamenii cu boli mentale. Nu ne-am asigurat orașele în caz de inundație și nici nu am găsit încă o soluție pentru alimentarea cu energie în caz de dezastru, scrie Business Insider. Din cauza acestor probleme, cu anul 2050 la doar câteva decenii distanță, există probleme majore care ne pândesc de după colț.

1. Numărul oamenilor care locuiesc în orașe s-ar putea tripla

 

În anul 1950 doar 750 de milioane de oameni locuiau în zonele urbane. Astăzi, această cifră a explodat la mai mult de patru miliarde, adică peste jumătate din populația totală a globului, iar trenul rămâne ascendent. Până la jumătatea secolului, aproximativ 6,3 miliarde de oameni vor locui la orașe. 

Dincolo de suprapopulare, o explozie a numărui de locuitori ar putea determina accelerarea răspândirii bolilor infecțioase și a virusurilor, de la banala răceală la tuberculoză. Scăderea resurselor de apă și salubritatea defectuoasă nu vor face decât să accentueze efectele negative asupra sănătății. 

Comparativ cu zonele rurale, orașele consumă circa trei sferturi din totalul energiei produse la nivel global și elimină aceeași cantitate de dioxid de carbon. Așadar, o creștere a populației urbane ar pune, de asemenea, presiune pe cererea de energie și ar genera mai multă poluare, făcând aerul toxic, așa cum vedem că se întâmplă deja în Beijing de aproape zece ani. 

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din cauza poluării aerului au murit prematur 3,7 milioane de oameni doar în 2012, iar această situație se va agrava odată cu sporirea populației urbane și a gradului de noxe din aer. 

2. Aerul ar putea deveni toxic, producând boli de plămâni și deficiențe respiratorii

 

Până în 2050, numărul deceselor cauzate de poluare va exploda, ajungând la șase milioane în fiecare an, arată un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Această situație dramatică se va produce din cauza faptului că încălzirea globală va determina accelerarea reacțiilor chimice care, prin descompunere, produc mulți poluanți. 

În India, acolo unde problema atinge cote alarmante, OCDE estimează că la fiecare un milion de oameni, 130 mor prematur din cauza expunerii la noxe. 

3. Mai mult de jumătate din populația lumii ar putea rămâne fără acces la apă

 

În prezent, 1,1 miliarde de oameni nu au acces la resurse de apă. Mai mult, 2,5 miliarde (adică 36% din populația planetei) trăiesc în zone în care există un risc crescut al dispariției reurselor de apă, acestea fiind regiunile în care este realizat 20% din Produsul Intern Brut global. 

În total, lipsa resurselor suficiente de apă pentru cel puțin o lună în fiecare an îngrijorează deja 2,7 miliarde de oameni (deci 40% din locuitorii Globului), fie pentru că nu au acces la apă curată, fie pentru că nu-și pot permite asemenea „facilități”. 

Până în 2050, însă, acest număr va crește cu siguranță. Aproape două miliarde de oameni vor locui în țări din Nordul Africii sau din Orientul Mijlociu în care lipsa apei va fi o problemă majoră, a anunțat Institutul Internațional de Management al Apei. În plus, până în 2050, cinci miliarde de oameni din totalul de 9,7 miliarde prognozat pentru acea dată, vor locui în zone cu riscuri serioase în privința resurselor de apă. 

Dincolo de lipsa apei potabile, populațiile vor avea de suferit pentru că în aceste zone nu-și vor putea iriga pământurile (o amenințare pentru rezerva de hrană) și nu vor putea folosi apa în scopuri gospodărești, industriale sau de mediu. 

Astăzi, o treime dintre râurile planetei au secat sau sunt în pericol să sece, iar creșterea temperaturilor și a numărului de oameni de pe Terra vor duce la înrăutățirea situației. Secarea lacurilor și râurilor eliberează în aer gaze cu efect de seră, precum metanul sau dioxidul de carbon, exacerbând schimbările climatice. 

De asemenea, din cauza alterării circuitului apei în natură, omenirea va avea de a face cu mai multe secete, iar incendiile de vegetație vor fi de două ori mai distructive până în 2050. 

4. Speciile de pești pe care oamenii le consumă vor dispărea

 

În prezent, 87% din fondul piscicol al lumii este catalogat drept supraexploatat sau epuizat. Dacă omenirea continuă să pescuiască în același ritm, majoritatea speciilor de pești pe care le consumăm astăzi în mod frecvent ar putea să dispară până în 2050, arată un raport realizat în 2010 de departamentul de mediu al Națiunilor Unite. Pentru a combate această problemă, organismele internaționale, atât ONU cât și Comisia Europeană, au încercat să introducă reglementări în privința limitelor în care pot fi pescuite anumite specii.  

În acest context, apare și problema banilor. Între 10 și 12% din populația Globului se bazează pe acvacultură și pescuit pentru a supraviețui, contribuind cu 129 de miliarde de dolari la exporturile globale, adică jumătate din suma care vine dinspre țările dezvoltate. Pe scurt, oceanele produc circa trei trilioane de dolari în bunuri în fiecare an. 

5. Milioane de oameni ar putea rămâne fără hrană

Cu fiecare deceniu, creșterea temperaturilor pe planetă determină diminuarea cu 2% a cantității de alimente pe care o putem produce. Astfel, în următorii zece ani omenirea va pierde 4,440,000 tone de hrană. 

Pe măsură ce temperaturile cresc, apar mult mai multe probleme. Mai întâi, dăunătorii și bacteriile patogene se vor extinde către zone mai calde și mai uscate, unde până acum nu-și făcuseră simțită prezența.

Mai apoi, lanurile de cereale se vor usca în proporție de 10% până în 2050. Aceasta înseamnă că, odată cu scăderea cantității de alimente pe care o punem produce, la rândul ei, cererea va crește, iar o populație în continuă evoluție va agrava situația. Acest scenariu va determina explozia prețului porumbului și al orezului. 

Lipsa nutriției corecte și echilibrate va afecta mai ales copiii, iar malnutriția va fi o problemă pentru circa 7,5 milioane de copii din întreaga lume – la nivel moderat sau sever, arată OMS.

6. Pădurile tropicale ar putea dispărea complet 

 

În fiecare an pierdem suprafețe imense de pădure tropicală, un loc foarte valoros și pentru substanțele pe care le dă pentru fabricarea unor medicamente destul de scumpe. Principala cauză este defrișarea, realizată în favoarea construirii de locuințe și a agriculturii. În acest ritm, între o treime și aproape jumătate din pădurile tropicale vor dispărea până în 2050, arată specialiștii în climatologie. 

Odată cu arborii, animalele și habitatul lor, vor deveni, însă, foarte rare și sursele în care putem găsi substanțe din care se fabrică medicamentele pentru tratarea cancerului 

7. Bacteriile rezistente la antibiotice ar ucide zece milioane de oameni anual

 

În zilele noastre, infecțiile imune la medicamentele consacrate omoară 700.000 de oameni anual. Până în 2050, însă, acest număr va crește de peste zece ori, ajungând la zece milioane de persoane care își vor pierde viața din această cauză. 

Problema bacteriilor rezistente la antibiotice a fost exacerbată de modul inresponsabil în care doctorii și farmaciștii din întreaga lume prescriu pe bandă rulantă astfel de medicamente, dar și de ideea fermierilor de a folosi antibioticele pentru culturi și de a le integra în hrana animalelor, chiar dacă acestea nu sunt bolnave. 

Din cauza acestui uz necontrolat, antibioticele au devenit omniprezente, pot fi găsite aproape peste tot, plutind în particulele din apă sau îngropate în solul pe care sunt cultivate plantele. În cazul în care reglementările în privința lor nu devin mai dure, vom ajunge să trăim într-o lume în care oamenii mor din cauza unor infecții care nu mai pot fi tratate. 

8. Bolile se vor răspândi cu rapiditate

 

O temperatură globală în creștere continuă va mări aria de răspândire a purtătorilor de boli letale, iar oamenii afectați vor avea imunitatea din ce în ce mai scăzută. Rezultă astfel boli care fac mai multe victime decât oricând. 

– Malaria: până în 2030 încă 60.000 de oameni vor muri din cauza acestei boli, arată estimările OMS. În ultimii ani, țânțarii purtători ai Malariei (afecțiune care a ucis 630.000 de persoane anul trecut) au început deja să se instaleze în regiunile montane care au o temperatură mai ridicată, la altitudini mai mari unde, până acum ceva vreme, nu exista pericolul îmbolnăvirii. 

– Febra Dengue și febra galbenă: țânțarii care găsesc un mediu propice în zonele calde sunt, de asemenea, purtătorii acestor afecțiuni care, împreună, au dus la moartea a 50.000 de oameni în fiecare an. Pe măsură ce temperaturile cresc, din ce în ce mai multe zone de pe Glob vor deveni arii potrivite pentru dezvoltarea acestor specii periculoase de insecte. Până în 2050, 4,6 miliarde de oameni se vor afla în pericol să contracteze febra Dengue, arată OMS. 

– Holera: se găsește mai ales în zonele cu temperaturi ridicate și omoară până la 130.000 de oameni anual, toate victimele fiind aproape în întregime din zone în care nu există acces la apă curată. 

9. Numărul oamenilor bolnavi de demență se va tripla

 

Odată cu creșterea speranței de viață, omenirea se va confrunta din ce în ce mai des cu așa numitele „boli ale bătrâneții”. Cele mai periculoase vor fi cele pentru care nu s-ar descoperit încă metode de diagnosticare și tratare rapidă, precum demența.  

Se estimează că, până în 2050, numărul oamenilor care suferă de demență se va tripla, ajungând, de la 36 de milioane, la 115 milioane, potrivit unui raport recent realizat de OMS. Mai mult de jumătate dintre cei care suferă astăzi de această afecțiune trăiesc în țări cu un venit scăzut sau modest, acesta fiind un obstacol în depistarea precoce a bolii, pentru că programele de conștientizare a simptomelor sunt scumpe, chiar și pentru țările dezvoltate, în care cel mult jumătate din cazurile de demență sunt diagnosticate în timp util pentru a putea fi tratate. 

10. Uraganele ar putea deveni mult mai dese și mai agresive

 

Dacă buncii oamenilor ce locuiesc în zonele frecvent afectate de furtuni puteau spune că au asistat în viața lor doar o singură dată la astfel de evenimente, nepoții lor vor avea de a face, probabil, cu circa 20 de tornade în timpul vieții. În vreme ce încălzirea globală este cunoscută prin prisma creșterii nivelului mărilor și a ridicării temperaturilor, aceasta va determina și intensificarea uraganelor. Cum planeta se încălzește, din ce în ce mai mulți vapori de apă – „combustibilul” pentru tornade – vor fi eliberați în atmosferă. 

Acest scenariu ar putea face ca uraganele să devină cu 300% mai puternice până în 2100, arată studiile specialiștilor. Pe măsură ce oceanele se încălzesc,  și gheața începe să se topească, iar nivelul apelor va crește, ceea ce va duce la inundații masive pe tot globul. 

11. Creșterea nivelului mărilor și oceanelor ar putea duce la dispariția multor orașe importante

 

Nivelul apelor de pe glob va crește cu aproape un metru până în 2100, dacă emisiile de carbon rămân la același nivel, estimează raporturile specialiștilor. Astfel, multe metropole, de la New York la Calcutta, vor fi devastate, mulți oameni își vor pierde locuințele, iar orașele vor fi lipsite de bunuri importante. 

Un raport realizat în 2008 de OCDE arată că, în aceste condiții, Calcutta va fi cel mai afectat oraș din lume, estimând că 14 milioane de oameni și bunuri în valoare de două trilioane de dolari se află în pericol. Și orașele din SUA se află în pericol, astfel că, în 2050, majoritatea orașelor de pe coasta nordică vo suferi cel puțin 30 de zile pe an din cauza inundațiilor. 

12. Căderile masive de electricitate vor deveni o obișnuință

 

Nivelul ridicat al apelor, furtuni tropicale tot mai puternice și o creștere a uzului de energie la nivel global, toate vor conduce la căderi frecvente de tensiune. În Statele Unite, efectele vor fi catastrofale în orașele nordice, ca New York sau Philadelphia.  Până în 2050, până la 50% dintre locuitorii de pe Terra vor rămâne deseori fără electricitate. 

13. Conformarea la noile tehnologii = sacrificarea intimității

 

În vreme ce oamenii de rând sunt din ce în ce mai preocupați și mai fascinați de folosirea dronelor și a altor tehnologii de ultimă oră, oamenii de știință spun că datele sunt cele care stau la baza revoluției digitale. Evoluția rapidă va necesita din ce în ce mai multă transparență între oameni și dispozitive, ceea ce înseamnă că intimitatea scade simțitor.

De exemplu, ideea „gemenilor digitali” presupune existența unei versiuni computerizate a propriei persoane, care poate să ia decizii și să desfășoare anumite activități în locul nostru. Pentru ca acest concept să poată fi folosit eficient, protejarea intimității va cădea pe locul al doilea.

„Informații bogate înseamnă afaceri prospere. Aceste interese speciale vor continua să blocheze orice încercare de politică publică pentru asigurarea securității, libertății și intimității online”, a arătat un director al unei companii de gestionează un domeniu de Internet de top, citat într-un studiu realizat de oamenii de știință americani. 

14. Atacurile cibernetice s-ar putea intensifica, provocând pagube însemnate

 

Experții consideră că până în 2025 „națiunile, grupurile ideologice și indivizii malițioși” își vor intensifica activitatea în materie de hacking, arată un raport realizat de Centrul de Cercetare Pew alături de Universitatea Elon. Dintre cei 1642 de experți chestionați, 61% au fost de părere că un atac cibernetic masiv ce va determina pierderi de vieți omenești și de bunuri se va produce în viitorul apropiat.

Astăzi, chiar și țările sau serviciile mai conservatoare, care nu atacă de obicei prin intermediul tehnologiei, s-au aventurat pe tărâmul hackingului. Cel mai relevant exemplu este ISIS, care și-a lansat de curând „cybercalifatul”. Și Rusia este bănuită de susținerea din banii statului a unei grupări de hackeri. 

15. Prețul petrolului ar putea exploda

 

Odată cu evoluția numărului de locuitori de pe planetă crește și numărul de case, dar și acela de mașini, ceea ce înseamnă că există o cerere mult mai mare privind resursele energetice. Potrivit rapoartelor publicate de specialiștii în domeniu, dacă energia globală va fi consumată în același ritm, în 2050 omenirea se va confrunta cu o creștere a cererii de petrol de 110%, adică  de 190 de milioane de barili pe zi. În același timp, se vor dubla cererea totală de energie și emisiile de carbon în atmosferă, acestea din urmă ajungând la o cantitate de 3,5 ori mai mare decât cea maximă recomandată pentru a păstra temperaturile într-o marjă de siguranță. 

Pe măsură ce omenirea rămâne fără petrol, exploatarea acestuia și a gazelor naturale rămase va deveni și mai scumpă, iar Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol a avertizat deja că prețurile pot exploda până la 200 de dolari pe baril. 

Totuși, găsirea altor surse de energie necesită o analiză atentă. Cărbunele, de exemplu, este cea mai poluantă sursă de energie din lume și, la ratele de utilizare înregistrate astăzi, ne mai rămân doar 176 de ani în care îl putem folosi. Mai departe, combustibilii non-fosili vor juca un rol extrem de important. 

 

 

 

 

 

Inchide