Descoperire de senzație pe Marte: ce a găsit roverul Curiosity

Noua cercetare a realizat cea mai complexă analiză a felului în care craterul marțian Gale, un bazin de impact cu diametrul de 140 de kilometri, a putut să formeze și să păstreze pe fundul său movile de sedimente cu diametre de până la 5 kilometri, informează Reuters.

Încă de la debutul misiunii sale, Curiosity a descoperit pietrișuri rămase în urma unor curgeri de apă și depozite aluvionare ale unui lac de mică adâncime.

Noul studiu, publicat în revista Science, arată că fundul craterului Gale s-a ridicat de-a lungul timpului, ca rezultat al depunerilor de sedimente din apă, care s-au acumulat astfel strat după strat, timp de mii de ani, a explicat John Grotzinger, cercetător la California Institute of Technology.

„Știam că aici a existat un lac, dar nu știam cât de mare a fost acesta”, a adăugat el.

Apa, provenind din partea nordică a craterului, alimenta cu regularitate bazinul, generând astfel lacuri care rezistau multă vreme și care ar fi putut să devină un veritabil „rai” pentru formele de viață. Oamenii de știință americani sunt de părere că apa de pe Marte provenea din ploi sau ninsori.

ENERGIE Bogdan Ivan, la granița cu Ucraina. „Indiferent de granițe, conflicte sau vremuri, oamenii trebuie să aibă energie”

22:45

TENSIUNI Viktor Orban declară Ucraina drept „inamicul” Ungariei: „Ne atrag într-un război”

22:24

„Atunci când descoperim dovada unor lacuri, e vorba de un semnal pozitiv pentru viață”, a spus John Grotzinger.

În cele din urmă, acel crater s-a umplut cu sedimente. Apoi, vânturile au intervenit și au erodat fundul lacului, lăsând în urmă doar o movilă, în centru. Acea movilă, denumită Muntele Sharp, reprezintă motivul pentru care Curiosity a fost trimis în craterul Gale, cu misiunea de a căuta habitate străvechi ce ar fi putut să susțină viața microbiană.

Cercetătorii de la NASA spun că Marte a deținut în trecutul ei toate „ingredientele” considerate a fi necesare pentru a susține viața.

Modul în care Marte a reușit să mențină pentru multă vreme apă în stare lichidă la suprafața ei reprezintă însă un mister. În urmă cu câteva miliarde de ani, planeta Marte și-a pierdut câmpul magnetic global, permițând astfel radiației cosmice și solare să îi distrugă gradual atmosfera, ce avea un rol de protecție. În astfel de condiții, apa lichidă se evaporă repede.

Săptămâna trecută, alți cercetători americani au publicat un studiu ce a demonstrat existența unor mici scurgeri de apă lichidă sezoniere pe Marte, care au format mici filoane în pereții stâncilor și rocilor de la ecuatorul planetei. Sursa acelor scurgeri de apă este încă necunoscută.