DESCOPERIREA făcută de ROVERUL CURIOSITY pe Marte. Anumite soluri se aseamănă cu cele găsite într-o zonă de pe PĂMÂNT

Roverul Curiosity a descoperit pe Marte eșantioane de sol, în cadrul primei analize a mineralelor de pe altă planetă, ce prezintă o asemănare izbitoare cu nisipul erodat, de natură vulcanică, din Hawaii, au anunțat marți specialiștii de la NASA, citați de Reuters.

Roverul NASA a folosit un dispozitiv cu raze X pentru a identifica structurile atomice ale cristalelor din solul marțian. A fost pentru prima dată când această tehnologie, denumită difracție cu raze X, a fost folosită pentru a analiza soluri din afara Terrei.

„A fost o călătorie de 22 de ani și un moment magic pentru mine”, a spus David Blake, cercetărorul de la NASA care coordonează instrumentele de la bordul roverului care au rolul de a analiza mineralele de pe Marte.

RESTRICȚII Restricții pentru femei, în noul sezon estival din Grecia. Nerespectarea regulilor poate fi sancționată cu amenzi de până la 3.000 de euro

23:53

FLASH NEWS Noul premier al Ungariei, Peter Magyar, a vorbit la telefon cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Ce au discutat cei doi politicieni

23:37

Curiosity a descoperit faptul că firele de nisip marțian au în componența lor cristale asemănătoare cu solurile bazaltice din regiunile vulcanice de pe Terra, precum cele din Hawaii.

Oamenii de știință vor să folosească această informație despre mineralele de pe Marte pentru afla dacă această planetă a putut în trecutul ei să susțină viața microbiană.

„Mineralogia solurilor de pe Marte a fost o sursă de controverse până acum”, a declarat David Vaniman de la Planetary Science Institute din Tucson, Arizona, implicat în proiectul Curiosity.

„Interesul pentru ele nu este doar unul academic. Solurile de la suprafața planetelor reprezintă o reflexie a istoriei și a procesului de expunere a suprafeței la factorii de mediu, oferindu-ne informații despre climatul actuale și cel din trecut”, a adăugat el.

Oamenii de știință americani vor să afle ce fel de condiții existau în trecut pe Marte pentru a permite formarea anumitor minerale. Primul eșantion de sol marțian este similar din punct de vedere mineralogic cu solurile bazaltice terestre, conținând în principal feldspat, piroxen și olivină.

Aproximativ jumătate din sol este format din materiale non-cristaline, precum sticla vulcanică, ce rezultă din sfărâmarea rocilor.

Mai multe procese pot explica această dezagregare, printre ele numărându-se interacțiunea cu apa sau cu oxigenul, similar cu felul în care se formează rugina pe suprafețele metalice din fier.

Forța brută, precum furtunile de nisip și impactul meteoriților, ar putea și ea să explice componenții rezultați în urma acestei dezagregări, afirmă Douglas Ming de la Centrul spațial Johnson pe care NASA îl deține în Houston.

Destinația finală a robotului Curiosity este Muntele Sharp, aflat la o distanță de opt kilometri de punctul său de plecare (craterul Gale). Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel puțin trei luni, întrucât roverul străbate circa 100 de metri pe zi. Curiosity, un rover cu șase roți, care are la bord 10 instrumente științifice de ultimă generație, a ajuns pe suprafața marțiană pe 6 august, iar misiunea sa, aceea de a afla dacă planeta roșie ar putea întreține viața microbiană, va dura doi ani.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marțiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat și mai performant laborator științific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.