Zece lucruri care sunt încă interzise în China

Instagram

Oficialii chinezi au promis reforme în economie, precum și atragerea investitorilor pe piața autohtonă. Însă, în multe zone, încă predomină restricțiile. Un prim exemplu: Instagram. China a interzis pătrunderea pe piață a acestei aplicații, care permite distribuirea foarte rapidă a fotografiilor din întreaga lume, după protestele pro-democrație din Hong Kong, care au avut loc în 2014.

Twitter

Rețeaua de socializare Twitter este, de asemenea, interzisă pe teritoriul Chinei. Analiștii sunt de părere că liderii de la Beijing, în particular, s-au simțit intimidați după ce au văzut rolul pe care social media l-a jucat în timpul Primăverii Arabe și, în 2009, în timpul „Revoluției Verzi” din Iran. Cu toate acestea, asta nu a oprit Twitter să angajeze în funcția de senior executiv un chinez cu scopul de a investi în promovarea produsului social media, în țara unde acesta continuă să fie interzis.

CONTROVERSĂDonald Trump, în postura de președinte lipsit de putere la Summitul APEC cu Putin și Xi. Ce alt fost președinte al SUA a mai avut o experiență similară după ce propriul partid a pierdut controlul asupra Congresului

00:05

DECESAngèle Metzger s-a stins din viață la doar 27 de ani. Actrița a fost găsit decedată lângă o parcare subterană

23:41

Google

Gmail este doar unul dintre serviciile Google care au fost restricționate sever de autoritățile de reglementare chineze. De ani buni, Google poartă o dispută cu liderii chinezi din Beijing pe tema cenzurii. În 2010, Google a redirecționat motorul de căutare în Hong Kong, ceea ce a ajutat piața, iar relațiile au cunoscut o ușoară îmbunătățire. Userii determinați pot accesa Gmail prin intermediul Virtual Private Network, care maschează originea traficului web. Însă chiar și aceste eforturi pot fi, uneori, zadarnice în fața așa-numitului Mare Firewall, un proiect de cenzură operat de Partidul Comunist Chinez.

Facebook

China a oprit accesul la Facebook în 2009 și nu sunt semne că Beijing intenționează să modifice această decizie. Fondatorul rețelei de socializare, Mark Zuckerberg, a vizitat China în nenumărate rânduri și chiar a dat mâna cu președintele  Xi Jinping, însă Beijing se menține pe poziții.

Snapchat

Chinezii nu au acces nici la Snapchat. Prin menținerea firmelor externe în afara pieței chineze, companiile de tehnologie autohtone au dezvoltat propriile rețele, cel mai popular fiind Weibo. Cu toate acestea, și genul acesta de platforme sunt foarte des cenzurate.
Un studiu recent, realizat de Universitatea Harvard, estimează că 488 de milioane de postări pe social media sunt fabricate, anual, de guvernul chinez într-un efort susținut de a distrage atenția de la subiecte sensibile.

Site-uri 

Oficialii din Beijing au blocat accesul chinezilor la numeroase site-uri, la un moment dat, inclusiv la cele cu conținut pornografic. Cenzura urmărește și să restricționeze accesul utilizatorilor de internet la site-urile ce critică Partidul Comunist sau dezbat teme sensibile precum drepturile omului.

Filme străine

Reglementările impuse de autoritățile chineze permit doar unui număr de 34 de filme străine să ruleze în cinematografe, în fiecare an și limitează sever accesul producțiilor blockbuster de la Hollywood. Chiar și cele care sunt acceptate sunt supuse unei oarecare cenzuri din partea guvernului chinez, care elimină orice este considerat drept o ofensă de către Partidul Comunist. 

Cărți electronice și videouri

Ultima piedică pusă de regimul de la Beijing a fost pusă conținutului digital. În ultimele luni, cărțile furnizate electronic de Apple sau filmele pe iTunes au fost interzise.

Cazinouri

Beijing a scos din circuit jocurile de noroc în 1949 și, de atunci, cazinourile nu au mai avut voie să opereze în China. Cu toate acestea, mulți chinezi gustă jocurile de noroc, o tradiție, de altfel, ce datează de mii de ani. Cenzura nu îi oprește, însă, pe antreprenorii chinezi din a desfășura astfel de jocuri pe ascuns sau de a înființa loterii private.

Cărți

Administrația de Stat a Republicii Populare Chineze pentru Presă filtrează toate cărțile înainte de publicarea lor în China, iar cenzura implică proceduri standard de operare. Criticile în domeniul drepturilor omului, Tibetul sau Partidul Comunist nu sunt admise în dezbateri. Editorii nu au decât să aleagă între a fi cenzurați sau a pierde un potențial public format din 1,4 milioane de cititori.