ANI vrea să-l lase pe Mircea Diaconu fără mandatul de europarlamentar

Agenția Națională de Integritate (ANI) a contestat la Curtea de Apel București (CAB) calitatea de membru în Parlamentul European a lui Mircea Diaconu, sesizând și legislativul european că fostul senator a fost în incompatibilitate.

Acțiunea ANI a fost înregistrată la Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a CAB în 11 iunie.

ANI l-a reclamat pe Diaconu, alături de Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central, după ce fostul senator, declarat incompatibil printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a candidat la alegerile europarlamentare, câștigând un mandat.

Totodată, potrivit unor surse, ANI a trimis și o sesizare la Parlamentul European, pentru Comisia de validare a candidaturilor, în care atrage atenția asupra incompatibilității stabilite de instanța supremă.

Înalta Curte de Casație și Justiție a emis, la 19 iunie 2012, o decizie definitivă și irevocabilă în sensul menținerii ca legal și temeinic a raportului de evaluare prin care ANI a constatat starea de incompatibilitate a fostului senator Mircea Diaconu.

Diaconu și-a depus, în 26 martie, la BEC, dosarul de candidatură și listele de susținători pentru a intra în alegerile europarlamentare în calitate de candidat independent, după ce și-a dat demisia din PNL.

ANI a trimis BEC, tot în 26 martie, o informare în care se arăta că Mircea Diaconu nu îndeplinește condițiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European.

BEC a respins candidatura lui Diaconu, care a contestat la Tribunalul București decizia Biroului Electoral Central.

Tribunalul Capitalei a admis, în 5 aprilie, contestația lui Mircea Diaconu privind candidatura sa ca independent la alegerile europarlamentare. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel București, care, în 9 aprilie, a menținut decizia tribunalului, decizia fiind definitivă.

Astfel Mircea Diaconu a putut candida, în mai, la europarlamentare și a câștigat un mandat de europarlamentar.

Potrivit articolului 25 alineatul 2 din Legea 176/2010, persoana care a fost în incompatibilitate „este decăzuta din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectiva sau a încetarii de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibila, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatarii stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de trei ani opereaza potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecatorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate”.

Tribunalul București a notat, în motivare, că prin Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI), legiuitorul a îngăduit unei persoane față de care s-a constatat starea de incompatibilitate să ocupe funcții alese, între care și calitatea de membru din partea României în Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu însă și funcții numite.

„În aceste condiții, întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizează funcția de europarlamentar, funcție în mod evident integrată funcțiilor eligibile, nu este incidentă interdicția invocată de către BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocația legală incontestabilă de ocupa funcția de europarlamentar”, a arătat tribunalul.

Instanța bucureșteană a făcut referire, în motivare, și la sintagma „aceeași funcție”, folosită în legea ANI, care ar viza totalitatea funcțiilor în care o persoană poate fi aleasă. În acest context, judecătorul tribunalului arată că „ar însemna să se lovească în chiar susbstanța dispozițiilor constituționale ce reglementează dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, și care concură cu exercitarea suveranității naționale”.

Pe de altă parte, a arătat instanța, Legea 176/2010 nu poate fi supusă, prin analogie, regimului juridic specific dreptului penal și sancțiunilor penale. Interdicția de a mai exercita, timp de trei ani, o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, este o sancțiune care apare suplimentar, alături de sancțiunea disciplinară a destituirii sau eliberării din funcție, a adăugat instanța, în motivare.