Bolojan speră ca bugetul să fie aprobat de Guvern și trimis Parlamentului până la sfârșitul săptămânii. Care sunt cele cinci provocări
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj pe pagina sa de Facebook, după ce ministerul de Finanțe a publicat proiectul de buget pentru 2026. Șeful Executivului speră ca bugetul să fie aprobat de Guvern și trimis Parlamentului pentru adoptare până la sfârșitul acestei săptămâni. De asemenea, oficialul a identificat cele cinci mari provocări care definesc bugetul României.
Premierul României a subliniat că bugetul pentru acest an a fost construit într-un „context economic dificil” și spune că acesta trebuie să răspundă unor provocări majore, atât pentru economia, cât și pentru finanțele publice ale României.
„Ministerul de Finanțe a publicat proiectul de buget. Ne propunem ca până la sfârșitul săptămânii să fie aprobat de Guvern și trimis Parlamentului pentru adoptare. Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări. Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să mențină un nivel ridicat al investițiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administrația publică și, în același timp, să pună economia pe baze mai sănătoase”.
De asemenea, Ilie Bolojan a identificat cele mai mari provocări care definesc bugetul din acest an, fiecare cu impact asupra cheltuielilor publice și a ritmului de dezvoltare economică. Reducerea deficitului bugetar este una dintre principalele provocări pentru că România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, la 6,2% din PIB. Această ajustare, spune Bolojan, este un efort al întregii economii și al întregii societăți.
„Prima mare provocare este reducerea deficitului bugetar. România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, respectiv 146 miliarde lei în anul 2025, la 6,2% din PIB, respectiv 127,3 miliarde lei, ceea ce se traduce într-o ajustare de aproximativ 18,3 miliarde de lei. Această ajustare nu este doar un exercițiu contabil al Guvernului. Este un efort al întregii economii și al întregii societăți. Reducerea deficitului bugetar înseamnă apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile pe care acesta le încasează. Cu alte cuvinte, statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își dimensioneze programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică. De aceea, reducerea deficitului presupune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici”.
Următoarea provocare identificată de premier este menținerea unui nivel ridicat al investițiilor. Ilie Bolojan spune că România trebuie să păstreze un volum mare de investiții publice și subliniază că prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR.
„În același timp, România trebuie să păstreze un volum mare de investiții publice. De ce? Avem peste 20.000 de investiții în diferite faze, în toate localitățile țării, iar în anii trecuți s-au supracontractat proiecte peste capacitatea normală de finanțare. În plus, anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene. Prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR. Termenul pentru finalizarea absorbției PNRR este sfârșitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă câteva miliarde de lei cofinanțare din bugetul de stat. Bugetul de investiții propus în proiectul de buget crește la peste 160 miliarde lei, adică aproximativ 8% din PIB”.
O a treia provocare o reprezintă costul ridicat al dobânzilor. Șeful Executivului spune că o presiune semnificativă asupra bugetului este costul ridicat al dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pentru datoria publică. Chiar dacă ratele dobânzilor din piață au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii accelerate a datoriei în ultimii ani. Bolojan avertizează că România va plăti aproximativ 60 mld. lei pe dobânzi, 3% din PIB, sumă echivalentă cu valoarea programului Anghel Saligny pe 5 ani sau costul construcției autostrăzii București-Pașcani.
„O altă presiune importantă asupra bugetului este costul tot mai mare al dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pentru datoria publică. Deși dobânzile din piață au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii accelerate a datoriei în ultimii ani. În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Ca termen de comparație, această sumă înseamnă valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București–Pașcani”.
Reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației sunt necesare, spune Bolojan, pentru a crea un spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile. Premierul spune că ministerele și instituțiile publice trebuie să-și reorganizeze structurile și să folosească resursele mai eficient, fără să afecteze sprijinul pentru categoriile vulnerabile.
„Pentru a crea spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. În lunile următoare, ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile și să facă economii. Nu va fi un proces ușor. Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile, care rămâne în jur de 250 de miliarde de lei. Scopul este să folosim banii publici mai eficient, să direcționăm mai multe resurse către investiții și dezvoltare și să creăm o administrație mai simplă, mai eficientă și mai apropiată de cetățeni”.
În final, Bolojan spune că, pe lângă ajustările bugetare, Guvernul urmărește să pună economia pe baze mai solide. Altfel spus, premierul își dorește creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și exporturilor și susținerea investițiilor private.
„Pe lângă ajustările bugetare, este important ca economia să fie pusă pe baze mai solide. Asta înseamnă, printre altele, creșterea numărului de oameni activi pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor și susținerea investițiilor private. Doar așa putem crea mai multă valoare și bunăstare pentru români, asigurând condițiile necesare unei economii mai competitive și mai rezistente. Modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică din următorii ani”.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Studenții basarabeni, care au stat la coadă să voteze „pro-european”, loviți în plin de austeritatea lui Bolojan. Nu mai pot primi bursa de merit și li s-au tăiat și plățile pentru vară: „Bursa mă ajuta să plătesc chiria și mâncarea”
- Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget. Cum împarte Guvernul Bolojan banii statului