Cine sunt politicienii care vor să-l detroneze pe Benjamin Netanyahu în Israel și ce planuri au pentru soluționarea crizei din Orientul Mijociu? De la generalii de fier, la liderul politic născut în Moldova

Benjamin Netanyahu dorește să obțină al șaptelea mandat de prim-ministru al Israelului. La un discurs ținut miercuri, el deja a spus ce are de gând să facă după alegeri: să soluționeze criza din Orientul Mijlociu declanșată în urmă cu trei ani de atacurile teroriste din 7 octombrie 2023 comise de Hamas.

Soluția premierului israelian este una: să ducă treaba la bun sfârșit prin răsturnarea regimului islamic din Iran. Teheranul a sponsorizat ani de zile grupările teroriste Hamas, Houthi și Hezbollah.

Premierul respinge „soluția celor două state”. Se opune cu îndârjire recunoașterii Statului Palestinian (recunoscut în ultimul an de Franța, Marea Britanie, Portugalia, Spania etc.).  Netanyahu, care a mai fost premier între 1996 și 1999, între 2009 și 2021 și a ajuns la al șaselea mandat din 2022, conduce Likud (Consolidarea), cel mai mare partid conservator israelian de centru-dreapta.

În cazul în care Likud pierde alegerile, iar Netanyahu este îndepărtat de la putere ca-n 2021, cine ar putea fi viitorul premier? Într-o analiză despre alegerile parlamentare din Israel, France24 nominalizează patru adversari majori cu șanse să devină premieri.

Gadi Eisenkot – „Generalul anti-Netanyahu”

Fost șef al Statului Major al armatei din 2015 până în 2019, Gadi Eisenkot a intrat în politică din 2022. El s-a alăturat cabinetului de război al lui Netanyahu de la atacurile de pe 7 octombrie. Din cauza dezacordurilor privind gestionarea războiului din Fâșia Gaza și eliberăririi ostaticilor, Eisenkot a părăsit executivul și și-a înființat în 2025 propriul partid de centru-dreapta, Yashar („Onestitate”).

Pe plan militar, Eisenkot este un politician dur care a teoretizat doctrina „Dahiya”, care presupune utilizarea disproporționatăa forței pentru a descuraja inamicii statului israelian, chiar și cu riscul distrugerii infrastructurii civile.

El spune că soluția ca Israel și Palestina să coexiste este imposibilă în contextul actual, dar respinge colonizarea excesivă a Cisiordaniei. El a criticat influența extremei drepte asupra Cisiordaniei. Sloganul său este „Israelul trebuie să învingă” și se estimează în sondaje că va obține între 22 și 25 de mandate.

Bennet-Lapid: „Alianța foștilor premieri”

Naftali Bennett, fost antreprenor în tehnologie și lider al mișcării coloniștilor israelieni, a condus mai multe partide de dreapta. Yair Lapid, fost jurnalist și prezentator de televiziune, este din ianuarie 2023  liderul opoziției din Knesset.

Cei doi au guvernat împreună din 2021 într-o formulă de rotație, după de Netanyahu a fost temporar înlăturat de la putere. Bennett a fost premier, iar Lapid a fost ministru de Externe. Lapid a preuat conducerea guvernului în 2022.

Între cei doi au fost divergențe – Yair Lapid susține soluția celor două state. Naftali Bennett se opune ferm soluției coexistenței pașnice. În 2026, dreapta naționalistă a lui Bennett și centrul liberal al lui Lapid s-au aliat și au format un nou partid – BeYachad („Împreună”).

Ambii susțin că trebuie obținută o „victorie decisivă” în războaiele cu Hamas, Hezbollah și Iran.  Mișcarea ar putea obține între 13 și 15 mandate.  Alianța pledează pentru înrolarea militară universală, însă ultraortodocșii vor fi în continuare exceptați. Ei susțin și extinderea acordurilor de normalizare a relațiilor cu statele arabe moderate din regiune.

Yair Golan – „Speranța stângii democrate”

Yair Golan este fost general și adjunct al șefului Statului Major. El a devenit deputat în 2019 și a preluat conducerea Partidului Laburist din Israel în 2024. El a devenit în 2023 erou național după ce s-a deplasat personal pe teren pentru a salva civilii prinși în capcană la festivalul de muzică Nova.

Golan conduce acum partidul HaDemokratim – Democrații, creat din fuziunea dintre Laburiștii și Meretz. El a fost criticat frecvent de dreapta israeliană după ce a promis abrogarea „Legii Statului-națiune” din 2018, pe care o consideră discriminatorie la adresa minorităților arabe (21% din populație) și creștine.

El a pledat deschis pentru soluția celor două state. Dorește oprirea anexării Cisiordaniei și tăierea fondurilor alocate colonizării. În 2025, a avertizat că maniera în care Netanyahu conduce războiul din Fâșia Gaza riscă să transforme Israelul într-un „stat paria” pe scena internațională. Partidul său social-democratic de stânga, al cărui slogan este „Fără Democrați nu există Democrație”, ar putea obține între 8 și 10 mandate.

Avigdor Lieberman – „Veteranul născut în Basarabia”

Avigdor Lieberman s-a născut la 5 iulie 1958, la Chișinău, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (Republica Moldova din prezent). El provine dintr-o familie de evrei vorbitoare de limbă rusă. Tatăl său, Lev Lieberman, a fost scriitor. Lev Lieberman s-a născut în 1921, în Orhei, când era parte din Regatul României.

În timpul lui Stalin, el făcut parte din Armata Roșie. A supraviețuit captivității naziste și a fost exilat timp de șapte ani în Siberia. După ce a fost eliberat, a activat în continuare ca scriitor, urmând să emigreze în Israel în 1978. A murit la 2 iulie 2007, în Israel, la vârsta de 86 de ani.

Avigdor Lieberman a studiat la Institutul de Agricultură din Chișinău și a absolvit studiile de la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

Stabilit în Israel din 1978, Avigdor Lieberman și-a început cariera politică după ce a intrat în Knesset din 1999. De atunci, a îndeplinit următoarele funcții în cadrul mai multor guverne:

• ministru al Infrastructurii Naționale (2001-2002)
• ministru al Transportului (2003-2004)
• Vicepremier (2006-2008)
• ministru pentru Afaceri Strategice (2006-2008)
• Vicepremier (2009-2012)
• ministru al Afacerilor Externe (2009-2012, 2013-2015)
• ministrul Apărării (2016-2018)
• ministrul Finanțelor (2021-2022).

În 2004, el a susținut Planul Lieberman – schimburi de teritorii între Israel și Palestina, precum și condiționarea cetățeniei israeliene pentru arabii israelieni prin depunerea unui jurământ de loialitate față de Statul Israel. S-a opus creării statului palestinian.

El nu se opune soluției celor două state, dar este pentru eliminarea în totalitate a grupării teroriste Hamas și predarea administrației palestiniene locale către un consorțiu internațional acceptat de statele arabe moderate.

În 2018, el a demisionat din guvernul Netanyahu în semn de protest față de ceea ce a numit „o capitulare în fața terorismului”, după un acord de încetare a focului în Gaza. A cerut ca administrarea civilă a palestinienilor din Cisiordania să fie transferate Iordaniei. El a cerut desfințarea Autorității Palestiniene și anularea acordurilor de la Oslo.

Partidul pe care îl conduce, Yisrael Beiteinu, creat după despărțirea de Likud, este conservator ultranaționalist și laic de centru-dreapta. Are șanse să obțină între 8 și 9 mandate.  Sloganul partidului este „Să înlocuim guvernul de la 7 octombrie”, criticându-l pe Netanyahu pentru eșecul prevenirii atacurilor comise de Hamas.

Sursa Foto: Facebook