Elena Udrea a spus instanței că nu ar trebui să stea arestată de dragul opiniei publice

Instanța supremă a judecat, joi, contestația formulată de fostul ministru Elena Udrea după ce un judecător de drepturi și libertăți de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) i-a respins, în 10 aprilie, cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar, în dosarul „Gala Bute”, în care este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani.

Avocatul Marius Striblea a declarat, la ieșirea din sala de judecată, că în ultimul cuvânt Elena Udrea a spus instanței că la acest moment poate fi eliberată, precizând că nu este firesc să fie ținută în arest preventiv pentru că opinia publică se așteaptă la acest lucru.

COMUNICAT Premieră în România: MedLife lansează primul test de microbiom intestinal realizat integral în țară

10:30

ULTIMA ORĂ Liber pentru Comisia de Constituţionalitate de la Senat să ancheteze întâlnirea dintre preşedinta CCR şi premierul demis Ilie Bolojan

10:21

Întrebat dacă o nouă probă a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA), respectiv un raport al Corpului de control al primului ministru, a reprezentat unul dintre motivele pentru instanța i-a prelungit Elenei Udrea, în 23 martie, mandatul de arestare preventivă cu încă 30 de zile, avocatul a spus că respectivul document a fost invocat doar de procurori, iar această probă nu a fost luată în considerare la judecarea cauzei. Avocatul a precizat că acel document a fost depus la dosar în perioada dintre propunerea procurorilor de prelungire a măsurii și contestația la decizia de prelungire a arestării preventive în cazul fostului ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului.

Instanța supremă urmează să decidă dacă Elena Udrea rămâne în arest preventiv sau aceasta va fi cercetată în arest la domiciliu ori sub control judiciar, în dosarul „Gala Bute”.

În 23 martie, instanța supremă a prelungit cu 30 de zile mandatul de arestare preventivă a Elenei Udrea. Procurorii DNA au arătat atunci în fața instanței că din probele cauzei a rezultat că privarea de libertate a Elenei Udrea și a altor inculpați din dosar este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

„Generalizarea la nivelul administrației publice a unui comportament prin care se stabilește o legătură directă, aproape automată, între plățile efectuate din fondurile publice și perceperea unui comision de 10% de către persoanele care conduc autoritățile contractante reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcționare a statului. Totodată, prin acest gen de fapte, care urmăresc favorizarea anumitor operatori economici, se aduce o atingere semnificativă liberei concurențe, un principiu esențial într-o economie de piață, în condițiile în care probele administrate în cauză au demonstrat că doar anumite societăți comerciale, care pot influența deciziile autorităților, au acces la fondurile publice. Acest fenomen nu ar putea avea loc în lipsa unor persoane dispuse să ascundă faptele de corupție prin punerea la dispoziția persoanelor implicate a unor instrumente sofisticate care să ascundă natura tranzacțiilor și beneficiarii finali”, au arătat procurorii DNA la judecarea prelungirii măsurii preventive, argumente reținute de instanță în motivarea deciziei.

Anchetatorii precizau că modul de săvârșire a faptelor și felul în care inculpații se raportau la fondurile publice, „privite ca o sursă de care pot dispune discreționar în funcție de interesul propriu, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică”.

Fostul ministru Elena Udrea este în arest din 25 februarie, în dosarul „Gala Bute”, în care este urmărită penal pentru abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și respectiv de luare de mită în legătură cu finanțarea de către același minister a mai multor contracte.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au extins recent urmărirea penală pe numele Elenei Udrea, și pentru spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL București, sub aparența unor contracte de donație fictive, întocmite pentru a disimula originea infracțională a banilor.

Extinderea urmăririi penale a fost dispusă atât în cazul Elenei Udrea, cât și în ceea ce îl privește pe Tudor Breazu, pentru aceeași acuzație.

Potrivit DNA, între 2010 și 2011, Elena Udrea și fostul director al Companiei Naționale de Investiții Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menționată în baza contractelor încheiate cu CNI.

„Astfel, după ce Compania Națională de Investiții realiza plățile către SC Consmin SA pentru lucrările efectuate, administratorul societății dispunea transferul a 10% din suma încasată către societatea controlată de Lungu Ștefan, SC Last Time Studio SRL, în baza unor contracte de consultanță fictive. În acest mod, s-au realizat cinci plăți, în valoare totală de 335.486 lei”, susțin procurorii DNA.

Anchetatorii au mai stabilit că Ștefan Lungu îi dădea banii primiți lui Tudor Breazu. Plățile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societății Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanță. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei și o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

„O parte din aceste sume au fost înmânate în numerar lui Topoliceanu Ana Maria, care le-a predat la rândul său lui Udrea Elena Gabriela. Diferența a fost folosită de Breazu Liberiu Tudor pentru a plăti diferite cheltuieli ale lui Udrea Elena sau ale lui Topoliceanu Ana Maria”, spun procurorii anticorupție.

În 2011, Udrea ar fi cerut și primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plățile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA și SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanției că finanțările vor fi aprobate la timp.

„Urmare acestei solicitări, în data de 6 octombrie 2011 Gardean Adrian a remis suma de 900.000 euro în numerar lui Nastasia Gheorghe, în contul încasărilor realizate de cele două societăți menționate din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Suma a fost predată de Nastasia Gheorghe în aceeași zi ministrului Udrea Elena Gabriela”, potrivit DNA.

În perioada 19 iulie 2011 – 18 iulie 2012, în contabilitatea PDL București ar fi fost înregistrate 21 de contracte de donație cu o valoare totală de 1.537.200 lei, potrivit anchetatorilor.

Elena Udrea este urmărită penal și în dosarul „Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanța a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul „Gala Bute”.