Adrian Țuțuianu explică în exclusivitate pentru Gândul de ce AEP nu are „drept de viață și de moarte” asupra partidelor. Argumentele cu care respinge acuzațiile USR

Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, respinge acuzațiile USR-iștilor, despre care spune că sunt nefondate și subliniază că elaborarea proiectului a avut ca model practicile unor state precum Țările de Jos, Malta, Islanda și Suedia. Acesta mai explică faptul că proiectul de lege privind partidele politice a fost elaborat pe baza deciziilor CCR, a legislației din alte state europene, a recomandărilor venite din partea OSCE și a Comisiei de la Veneția, precum și a practicii judiciare din România.

„Sunt acuzații complet nefondate. În cadrul Autorității Electorale Permanente ne-am propus să elaborăm mai multe proiecte de lege pe care eu le-am făcut cunoscute încă de anul trecut, cu ocazia audierii în Parlament, iar recentul proiect de lege privind partidele politice este elaborat pornind de la decizii ale Curții Constituționale și de la aspecte de drept comparat.

EXCLUSIV Acuzații grave pentru trapperul reținut pentru că a urinat pe scenă. Ian a mai fost cercetat pentru că ar fi snopit în bătaie o tânără. Victima: „M-a lovit cu picioarele. Credeam că o să mor.” Motivul pentru care dosarul a fost clasat

06:15

EXCLUSIVITATE Cum au „penetrat” procurorii DIICOT afacerea cu iz rusesc a vicepreședintelui USR Dâmbovița și a directorului firmei sale. Proba care i-a făcut pe aceștia „să se spargă” la audieri și să recunoască totul

06:00

Am urmărit practica din state membre ale Uniunii Europene sau din alte democrații consolidate. Am urmărit, de asemenea, recomandările OSCE – ODIHR, ale Organizației pentru Drepturile Omului. Am avut în vedere recomandările Comisiei de la Veneția pentru Democrație prin Drept, practica Biroului Electoral Central și practica judiciară în materie din ultimii 10-15 ani.

Și am ajuns la concluzia, care văd că frământă pe toată lumea, că una dintre modificări trebuie să fie legată de înregistrarea partidelor politice, modificarea funcționării și organizării partidelor politice și dizolvarea lor.

Noi considerăm, prin acest proiect de lege, că Autoritatea Electorală Permanentă poate să primească atribuția legală de a înregistra un partid politic sau modificarea actelor constitutive ale unui partid politic, iar discuțiile pe care le fac diverși reprezentanți ai unor partide politice sunt fără niciun fel de suport.”

Țuțuianu invocă transparența noii proceduri

Principala modificare propusă vizează transferarea către AEP a atribuției de înregistrare a partidelor politice și de aprobare a modificărilor actelor constitutive. Procedura ar urma să fie transparentă, cu publicarea documentelor, ședințe publice și posibilitatea formulării unor cereri de intervenție.

„Procedura pe care o propunem este una transparentă și imparțială. Proiectul prevede publicarea cererii de înființare a partidului și a documentelor pe pagina AEP, protejarea datelor personale ale fondatorilor, desfășurarea unei ședințe publice, posibilitatea persoanelor interesate de a formula cereri de intervenție, posibilitatea remedierii și completării documentației, verificarea fondatorilor prin raportare la registrul electoral, întocmirea unui raport final de către un complet specializat care primește lucrarea prin repartiție aleatorie în termen de 30 de zile, publicarea și comunicarea hotărârii.”

Adrian Țuțuianu a explicat că schimbarea ar reduce durata procedurilor și ar degreva instanțele de operațiunile administrative.

Proceduri similare există și în unele state europene

Țuțuianu susține că proceduri similare cu cea propusă de AEP există și în alte state și a dat exemplul unor țări europene.

„Ne-am inspirat și din practica altor state și vă spun că în Malta, în Țările de Jos, în Suedia sau în Islanda există o procedură asemănătoare.

Există și proceduri de tipul celei pe care o avem noi astăzi în lege, respectiv autorizarea de către Tribunalul București, dar viața ne-a arătat că se derulează greu aceste proceduri, că presupun costuri suplimentare și, în al treilea rând, că Tribunalul București nu are capacitatea de a urmări ce se întâmplă cu un partid politic după înființarea lui.

Președintele AEP a mai declarat că s-a consultat cu reprezentanții CSM, care consideră abordarea ca fiind una întemeiată.

„Am avut o discuție cu CSM-ul, care este de acord cu această modificare și o consideră întemeiată și bine fundamentată.

 Nu am inventat noi ceva ce nu există, iar repartiția și organizarea de completuri specializate au în vedere procedura de la CNSC, care soluționează contestațiile în procedurile de achiziție publică”, a mai transmis Adrian Țuțuianu.