Interzicerea cumulării pensiei cu salariul la stat este neconstituțională / Cum motivează decizia judecătorii Curții Constituționale? – DOCUMENT

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au publicat motivarea referitoare la aspectele de neconstituționalitate legate de interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. Soluția a fost pronunțată în unanimitate, cu toate că două judecătoare au avut argumente diferite în susținerea soluției și au redactat o opinie separată.

În motivarea obiecţiei de neconstituționalitate CCR susține, în esență, că art.11 din legea criticată abrogă reglementări din legi organice pentru care sunt incidente dispozițiile art.73 alin.(3) lit.l) și n) din Constituție, pentru care, potrivit art.75 alin.(1) din Constituție, Camera Deputaților are competența de primă Cameră sesizată.

Guvernul Bolojan mărește salariile miniștrilor, pe ultima sută de metri. Cine sunt câștigătorii și cine sunt pierzătorii Legii Salarizării

06:00

ACTUALITATE Valentin Stan: Sistemul de alertă din Letonia nu s-a declanșat pentru că autoritățile știau că sunt drone ucrainene care trebuiau să ajungă în Rusia

06:00

Potrivit CCR, o asemenea competență este atrasă de modificările operate asupra art.216 alin.(2) și a art.290 din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care privesc posibilitatea cumulului între pensie și indemnizația de judecător/procuror în caz de reîncadrare, respectiv posibilitatea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție ca la eliberarea din funcție să opteze pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen sau concurs, precum și modificările operate cu privire la Legea educației naționale nr.1/2011. Or, din examinarea parcursului legislativ, se constată că Senatul a fost considerată prima Cameră sesizată.

În plus, Curtea constată că excluderea sau limitarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale până la eliminare nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate a măsurii legislative, ci una de negare de către legiuitor a unei valori fundamentale în statul de drept, și anume respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, valoare garantată prin art.1 alin.(3) din Constituție.

În motivarea judecătorilor constituționali, aceștia mai arată că CCR constată că dispozițiile legii criticate, care instituie, în sectorul public, interdicția cumulului pensiei cu indemnizația/salariul/solda, mai exact reglementarea obligației cumularzilor de a opta între continuarea activității, ipoteză în care plata pensiei se suspendă, și încetarea activității, reprezintă o condiționare a exercitării dreptului la muncă în sfera publică de neexercitarea dreptului la pensie, ceea ce înseamnă că are loc o îngrădire a dreptului la muncă, măsura fiind echivalentă unei interdicții de a mai lucra în mediul public a persoanelor pensionare.

Astfel, nu se poate afirma că legea valorizează din punct de vedere axiologic o condiție referitoare la modul în care se exercită dreptul la muncă. În cazul de față, condiția stabilită de legiuitor nu vizează calificarea și pregătirea necesară ocupării unei funcții (publice), ci excluderea unei categorii socioeconomice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este neconstituțional, deoarece echivalează cu îngrădirea dreptului la muncă. Or, potrivit art.41 alin.(1) fraza întâi din Constituție, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, susțin judecătorii CCR în motivarea Curții.

DECIZIA nr.521 din 5 octombrie 2023 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art.2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, poate fi consultată – AICI.

CITIȚI ȘI:

VIDEO | Klaus Iohannis se plimbă cu Land Cruiser în safari / Cum a fost fotografiat președintele în Kenya

Legea pensiilor intră pe 20 noiembrie la vot în plenul Camerei Deputaților/ Termenul de depunere a amendamentelor este 17 noiembrie

VIDEO | Florin Barbu a inaugurat un târg de produse autohtone în curtea Ministerului/ Ne dorim ca bucureștenii să poată cumpăra produse româneşti