Iordache, despre confiscarea sumelor obținute ilegal în campanie electorală: „Partidul nu poate plăti o sumă pe care nu a avut-o”

„În condițiile în care un competitor, fie că discutăm de un primar, un consilier local sau un parlamentar, depune o sumă mai mare decât cea care este prevăzută de lege, în actuala prevedere banii respectivi nu îi mai sunt returnați, primește amendă, dar se confiscă și suma de la partid. Prin acest amendament, încercăm să precizăm că partidul nu poate plăti o sumă pe care nu a avut-o. Ce să confisc de la partid, în condițiile în care această sumă nu a fost depusă la partid? Am retrimis acest raport în comisie ca, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), să reglementăm mai bine această situație apărută în practică, adică, dacă un competitor depășește suma maximă admisă, fără nicio îndoială să nu o primească înapoi, să și primească și amendă, dar nu ai de unde confisca de la partid pentru că acei bani nu au fost depuși în contul partidului”, a declarat, pentru MEDIAFAX, deputatul PSD Florin Iordache, fostul ministru al Justiției.

La propunerea fostului ministru al Justiției Florin Iordache, deputat PSD, Comisia juridică a abrogat alineatul 13 al articolului 28 – Contribuțiile pentru campania electorală, din Legea 334/2006, republicată în 2015, potrivit căruia „Contribuțiile pentru campania electorală care nu respectă prevederile prezentului articol se confiscă și se fac venit la bugetul de stat”, se arată în raportul publicat în data de 5 aprilie, pe site-ul Camerei Deputaților.

REACȚIE Anca Alexandrescu acuză „credincioșii” că aruncă cu pietre în ea. Ce mesaj le dă susținătorilor lui Georgescu

21:18

SĂNĂTATE Apă, suc sau cafea: ce să bei pe timp de caniculă și ce să eviți

21:13

Articolul 28 din Legea finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale reglementa regimul contribuțiilor pentru campania electorală, modul în care pot fi obținute și limitele maxime ale acestora.

Unul dintre amendamentele adoptate instituie același regim și pentru sumele obținute ilegal care sunt folosite pentru campania pe care partidele o duc la nivel central și cea pentru referendum.

Tot la propunerea lui Florin Iordache, Comisia juridică a decis și abrogarea alineatului 1 al articolului 53 potrivit căruia „în situațiile prevăzute la articolului 52 alin. 1-3 (în cazul constatării unor contravenții-n.r.), contravenientul varsă la bugetul de stat sumele de bani și/sau contrvaloarea în bani a bunurilor și serviciilor care au constituit obiectul contravenției, pe baza hotărârii AEP”.

Nici donațiile acceptate de un partid politic în curs de dizolvare sau de un partid politic care acționează în baza unui statut modificat, deși modificările nu au fost comunicate Tribunalului București, conform prevederilor legale, sau instanța a respins cererea de încuviințare a modificării statutului, nu vor mai putea fi direcționate către bugetul de stat, comisia hotărând să abroge și alineatul 2 al articolului 53.

Un alt amendament depus de Iordache și adoptat de Comisia juridică a vizat abrogarea alineatului 2 al articolului 59 potrivit căruia „organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au obținut câte un singur mandat de deputat, în condițiile legii electorale, respectiv câte un singur mandat de consilier într-o circumscripție electorală li se aplică numai prevederile legale privind finanțarea campaniei electorale”.

În foma inițială propunerea legislativă avea ca obiect doar eliminare alineatului 2 al articolului 59 din Legea nr. 334/2006, republicată în 2015, privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, fiind depusă în legislatura trecută de mai mulți deputați ai minorităților naționale.

În expunerea de motive, reprezentanții minorităților susțineau că reglementările conținute de articolul care se cere abrogat se regăsesc în dispozițiile articolului 50 alineatul 4 din aceeași lege, „respectiv organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale participante la alegeri fac subiectul controlului AEP numai în perioada electorală și în legătură cu aceasta”.

Senatul în calitate de primă Cameră sesizată a respins propunerea legislativă în ședința din 13 septembrie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, iar Guvernul prin punctul de vedere transmis a apreciat că „Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării proiectului de lege”.

Raportul adoptat de Comisia juridică va fi transmis plenului Camerei Deputaților, care este for decizional.