MARILE PROBLEME ale noii Constituții. Președintele CCR: Cred că vreo 10 ARTICOLE sunt NECONSTITUȚIONALE

CCR va încheia duminică analiza noii Constituții propuse de comisia Antonescu, urmând ca decizia magistraților să fie transmisă parlamentului care este obligat să țină cont de observațiile magistraților.

„Noi am considerat că textele trebuie să fie conforme atât cu Constituția și limitele prevăzute de Constituție, cât și cu principiile dreptului constituțional, principiile statului de drept. Nu am numărat câte sunt neconstituționale. Cred că sunt vreo zece. Pot să fie zece sau mai puține, undeva pe acolo”, a declarat președintele CCR, Augustin Zegrean.

El a precizat că, până la articolul 102, au fost identificate și prevederi  „în contradicție cu articolul 152, alineatul 2 din Constituție, care nu pot fi revizuite, pentru că încalcă sau afectează drepturile fundamentale”. Articolul 152 al Constituției, referitor la „limitele revizuirii”, stabilește, la alineatul 2, că „nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora”.

EXCLUSIV Cum i-a sedus Siegfried Mureșan pe tefeliști. Cristoiu: Mă obligați pe mine să vă zic cum gândește o pisică

16:37

FLASH NEWS Curtea de Apel București judecă marți contestația DIICOT la eliberarea lui Călin Georgescu în dosarul de înșelăciune și grup infracțional organizat

16:24

Unul dintre articolele cu probleme este cel referitor la traseismul politic. Potrivit noilor prevederi mandatul unui senator sau deputat încetează în momentul demisiei din partidul sub sigla căruia a fost ales. Cu toate acestea, în proiect s-a menținut prevederea potrivit căreia mandatul parlamentarilor nu poate fi imperativ, ceea ce înseamnă practic că prevederea privind traseismul este neconstituțional.

„Constituția actuală prevede că mandatul imperativ este nul, nu au modificat acest articol, concluzia o trageți dumneavoastră”, a susținut Zegrean.

CITEȘTE AICI PROIECTUL NOII CONSTITUȚII AJUNS LA CCR

Alte prevederi care au probleme de neconstituționalitate se referă la posibilitatea folosirii probelor ilegale dacă sunt în favoarea acuzatului, precum și posibilitatea de a se recunoaște prin lege organică ” zone tradiționale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor”

În plus, articolul care prevede că președintele nu poate refuza numirile de miniștri din partea premierului va cuprinde recomandările judecătorilor Curții Constituționale, întrucât există o lege care stipulează foarte clar în ce condiții o persoană nu poate fi numită ministru.

Cum a rezolvat USL marile probleme ale Constituției revizuite

Proiectul de revizuire a Constituției a fost adoptat în unanimitate la începutul lunii februarie, cea mai mare modificare adusă de parlamentari fiind reconfigurarea celor două camere ale Legislativului. Astfel, în noul proiect de revizuire a Constituției, Camera Deputaților este decizională în aproximativ 90% din cazuri, în timp ce Senatul preia atribuțiile de numire a tuturor șefilor instituțiilor care sunt sub control parlamentar, iar puterea de decizie se limitează la administrația publică, la tratatele internaționale și la împrumuturi externe.

Principala modificare la Constituție făcută în vara lui 2013, care a iscat valuri de nemulțumiri, a fost cea care privește atribuțiile președintelui. În cea de-a doua rundă de dezbateri pentru revizuirea Constituției, parlamentarii au păstrat modificările făcute, dându-i înapoi doar dreptului de a iniția un referendum pe probleme naționale, fără a mai fi nevoie de aprobarea Parlamentului.

În privința desemnării premierului și numirii miniștrilor, situația a rămas la fel, președintele neavând decât rolul de a accepta propunerile făcute de partidul sau alianța care a câștigat alegerile.

O altă modificare făcută de parlamentari în cea de-a doua rundă de dezbateri a fost și introducerea unei excepții în cazul folosirii probelor obținute ilegal. În forma nouă a proiectului de revizuire, aceste probe pot fi folosite doar în cazul în care sunt în favoarea acuzatului.

„Este interzisă folosirea unei probe obținute ilegal, cu excepția cazului în care aceasta este folosită în favoarea celui acuzat”, se arată în noua formă a alineatului 14, articolul 23 din proiectul de revizuire.

Contestat de magistrați în prima etapă a procesului de revizuire, amendamentul care obligă orice persoană să se prezinte în fața unei comisii parlamentare atunci când este chemată a fost rezolvat, parțial, de membrii comisiei speciale, fiind introdusă excepția magistraților.

Totuși, după ce au fost criticați pentru amendamentul adoptat care transforma Parlamentul în „forul suprem de dezbatere și de decizie a națiunii”, parlamentarii au decis să renunțe de această dată la el, alegând să rămână la actuala formă a articolului din Constituție.