Ponta anunță scăderea TVA la pâine și creșterea accizelor la alcool, aur, ceasuri și mașini de lux. „Am încheiat negocierile pentru un nou acord cu FMI”

După negocierile cu FMI, premierul Victor Ponta a anunțat că reducerea TVA la pâine, făină și cereale până la 9% de la 1 septembrie a fost agreată cu reprezentanții Fondului. Pentru a acoperi gaura bugetară care va fi produsă ca urmare a reducerii încasărilor la finalul anului, Guvernul va adopta mâine, prin ordonanță, o majorare a accizelor la alcool și va introduce impozite pentru produsele de lux.

„Accizele la alcool cresc de la 750 de euro pe hectolitru la 1000 de euro pe hectolitru”, a anunțat ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu, arătând că măsura nu va fi una temporară. Vicepremierul a dat și exemple privind noua impozitare pentru produsele de lux: „la aur, ceasuri, obiecte de lux, mașini cupeste 3000 de cm cubi, yahturi, la armament utilizat de persoane fizice”, estimând că „impactul bugetar va fi de 300 de miliaone de lei” până la finalul anului.

În ceea ce privește rectificarea bugetară care va fi oficializată mâine, Guvernul a decis tăierea din banii alocați la începutul anului pentru Transporturi și suplimentarea la Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției.

Cu aceste date, a anunțat Ponta, negocierile cu FMI pentru un nou acd tip preventiv s-au încheiat. „Am încheiat practic și negocierile pentru un nou acord”, a spus premierul fără a da, până miercuri, detalii în această privință.

„Opinia FMI a fost că nu vom avea o reducere a evaziunii fiscale”

Deși acceptată de FMI, reducerea TVA la pâine este privită în continuare de reprezentanții FMI cu mari rezerve. Este și motivul pentru care deocamdată măsura este una temporară urmând să fie reevaluată la începutul anului viitor.

„Mâine vom adopta o ordonanță prin care TVA pe tot lanțul la pâine va fi redus la 9%. Reducerea va fi din septembrie. Opinia FMI a fost că nu vom avea o reducere a evaziunii fiscale. Îmi doresc să se dovedească că am avut noi dreptate. Acum evaziunea e, conform unor studii, de 80%”, a spus Ponta la finalul discuțiilor cu reprezentanții FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.

Premierul a admis însă că există un impact negativ semnificativ: 100 de milioane de lei pe un singur trimestru, acoperit, pentru moment, „din alte surse bugetare”. „Eventualul impact negativ este compensat de o creștere convenită la alcool și la bunuri de lux”, a arătat Ponta.

Din explicațiile ministrului pentru Buget, Liviu Voinea, „măsura de compensare – creșterea accizelor la alcool și introducerea unor impozite la bunuri de lux – are exact același impact în buget ca și reducerea TVA la pâine. Ambele măsuri vor fi analizate în cursul anului 2014 cu privire la eficiența lor și se va lua o decizie în consecință”.

Mai explicit s-a vrut a fi ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu: „O brățară de aur va fi mai scumpă. Depinde de cantitatea de aur pe care o cumpărați. Și lănțicul și inelul are o componentă”, a încercat el o estimare a evoluției pieței produselor de lux.

Cine pierde, cine câștigă din rectificarea bugetară

Luată mai în amănunt, rectificarea bugetară de la finalul acestei luni va însemna o suplimentare a veniturilor pentru modernizarea unor școli, construcții de săli de sport și demararea proiectelor unor amternități prin tăierea unor sume de bani de la Transporturi „inclusiv de la proiecte”, a precizat Voinea.

„La Ministerul Sănătății vom avea o bugetare suplimenhtară de 1 miliard de lei. La Ministerul Educației pentru refacerea școlilor – 40 de milioane de lei. Pentru Justiție – 20 de milioane pentru refacerea unor instanțe. 70 de milioane de lei avem pentru bunuri și servicii la Ministerul Administrației și la Interne. Ministerul Justiției va primi aproape 100 de milioane de lei pentru funcționarea Administrației Penitenciarelor. 40 de milioane de lei pentru săli de sport și pentru ANL din profitul Loteriei Naționale. Va fi și o alocare pentru începerea programului de avione multirol și pentru sistemul de protecție a frontierelor pentru ca tehnic să fim perfect pregătiți pentru o eventuală decizie de intreare în spațiul Schengen. Avem prevăzută și posibilitatea împrumuturilor pentru continuarea proiectelor pe fonduri europene”, a dat Ponta exemplele de suplimentări.

Între ministerele care vor ieși „pe plus” din ședința de Guvern de mâine se numără și cel al lui Liviu Dragnea. La Dezvoltare suplimentarea ar fi de 900 de milioane de lei.

Sarcina explicațiilor pentru tăieri i-a revenit lui Voinea. „S-a tăiat de peste tot și s-a pus la loc în unele părți. Pe zona de cheltuieli principala măsură o reprezintă eliminarea blocajului de 10%, rezerva care se păstrează la începutul fiecărui an. S-a tăiat în special de la Ministerul Transporturilor – 900 de milioane de lei și SGG – 500 de milioane, în funcție de execuție. S-au tăiat de la pozițiile unde nu s-a realizat. Inclusiv de la proiecte”, a spus Voinea.

Potrivit ministrului pentru Buget, nici programele pentru fonduri europene nu au neapărat asigurată confinanțarea din start. „Finanțarea la proiectele europene este asigurată pentru programele care pot să tragă. Pentru cele care nu pot să tragă, nu are rost să ții buffer în buget”, a susținut acesta.

Cât despre corecțiile pe care Guvernul și le-a asumat după cheltuirea deficitară a banilor europeni, acestea vor ajunge până la finalul anului la 1 miliard și se vor reflecta în deficit. „Corecțiile ar fi fost de 800 de milioane de euro dacă absorbția totală ar depăși 37 de miliarde de lei în acest an. Este destul de impobabil. Corecțiile pe al doilea semestru sunt de 716 milioane de lei. Adunat sunt de 1 miliard pe tot anul. Sunt luați pe deficit”, a precizat Voinea.

Cum stă Guvernul cu cifrele

În noua proiecție bugetară, creșterea economică a fost revizuită de la la 1,9% de la 1,6%, bazându-se pe exporturi. Deficitul bugetar pe de altă parte crește cu încă 1,2 miliarde de lei după rectificare. „Per total, rectificarea înseamnă 1,9 miliarde venituri mai puțin și cu 700 de milioane cheltuieli mai puțin. Crește deficitul bugetar cu 1,2 miliarde de lei, dar acest lucru era deja prevăzut în precedentele scrisori de intenție. Deficitul pe cash crește de la 2,1 la 2,2 deficitul pe ESA rămâne nemodicicat: 2,4”, a spus Voinea.

Potrivit ministrului pentru Buget, Guvernul și-a pregătit rezerve și pentru situația în care vor fi disponibilizări în companiile de stat. „Există sume în buget dacă se ia decizia de disponibilizare în anumite companii. Dacă va fi cazul bani sunt în buget, chiar suficienți. Dar, personal, consider că disponoibilizarea nu este neapărat prima opțiune pentru reorganizarea companiilor”, susține el.

Până la sfârșitul anului se estimează însă și a doua rectificare, FMI dându-și acordul pentru luna octombrie.

Cu aceste date, a susținut Ponta, Guvernul a ajuns la o înțelegere cu FMI pentru un nou acord ale cărui linii principale vor fi anunțate însă miercuri. Negocierea a inclus și stabilirea unui plan clar pentru CFR Marfă din care Ponta nu a sugerat decât că nu va fi cel așteptat de președintele Traian Băsescu – adică reluarea privatizării. „Este o prevedere foarte bună (în acord n. red.). Foarte bună pentru România și foarte proastă pentru unii. Pentru cei care se bucură la lucriuri mici”, a spus el, adăugând că Guvernul nu a renunțat la ideea trecerii privatizării prin CSAT.