Retrospectivă. Cetățenii europeni au ales în 2019 noii membri ai Parlamentului European

Toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au organizat aceste alegeri în luna mai, inclusiv Marea Britanie, care urmează să părăsească Blocul comunitar la finalul lunii ianuarie 2020. Când Guvernul de la Londra a notificat Comisia Europeană, pe 29 martie 2017, cu privire la părăsirea UE, prin intermediul Articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene, autoritățile britanice au stabilit un termen de maximum doi ani de la acea dată pentru ieșirea din Uniune, tocmai pentru a evita participarea la alegerile din mai 2019.

După extinderea perioadei, în martie și aprilie 2019, Guvernul britanic a intenționat inițial ca Brexit să aibă loc tot înaintea alegerilor europarlamentare, însă, în urma celei de-a treia respingeri a Acordului Brexit, Uniunea Europeană a fost de acord cu amânarea ieșirii țării din Blocul comunitar până pe 31 octombrie, ceea ce a obligat Londra să organizeze alegeri pentru Parlamentul European în luna mai.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Polițiștii bucureșteni au înregistrat deja zece incidente electorale. Care sunt principalele ilegalități constatate de autorități

08:40

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Exit-poll alegeri Primăria Capitalei 2025. Lista candidaților de pe buletinul de vot | Cinci case de sondare vor prezenta exit-poll-uri la ora 21:00

08:34

Cele mai mari două grupuri politice din Parlamentul European au pierdut voturi

Cele două grupuri politice din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) au pierdut din mandatele câștigate în legislatura anterioară. Astfel, PPE a obținut 182 de mandate, potrivit politico.eu, cu 34 mai puține decât la alegerile anterioare, iar S&D a câștigat 154 de locuri în Parlamentul European, cu 33 mai puține.

Deși au rămas cele mai mari formațiuni, ambele grupuri politice au obținut mult mai puține locuri față de cele 376 necesare pentru a deține majoritatea în Parlamentul European. Astfel, cele două familii politice, care împreună au deținut majoritatea locurilor din Legislativul comunitar au pierdut pentru prima dată în istoria acestei instituții această majoritate. Partidul Popular European a obținut cele mai bune rezultate în Germania și în statele din Europa Centrală și de Est, în timp ce social-democrații au obținut cele mai multe procente în Spania, Portugalia și Olanda.

Partidul Popular European a pierdut și șefia Comisiei Europene

Cu toate că, în urma alegerilor europarlamentare din mai, PPE a câștigat cele mai multe locuri în Parlamentul European, iar opinia publică și analiștii se așteptau ca liderul acestei formațiuni, Manfred Weber, să fie nominalizat pentru funcția de președinte al viitoarei Comisii Europene, Consiliul European a decis, cu sprijinul decisiv al Germaniei și Franței, nominalizarea ministrului german al Apărării de la acea vreme, Ursula von der Leyen, pentru această funcție.

Cu toate că această nominalizare a fost contestată de către diverși politicieni, însuși Manfred Weber a decis să o susțină pe von der Leyen pentru șefia Executivului comunitar.

„Nu avem nevoie de opoziție acum, avem nevoie de spirit constructiv”, spunea la acea vreme Weber, care o descria pe Ursula von der Leyen ca fiind „un european pasionat”.

În cele din urmă, Ursula von der Leyen a fost votată de Parlamentul European pentru a ocupa funcția de președinte al noii Comisii Europene. Noua Comisie ar fi trebuit să își înceapă mandatul pe 1 noiembrie, însă problemele create de nominalizările României, Franței și Ungariei pentru portofoliile de comisar european au dus la amânarea începerii mandatului noii echipe cu o lună.

Italianul David Sassoli, din Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților a devenit noul președinte al Parlamentului European, înlocuindu-l pe Antonio Tajani, iar fostul premier al Belgiei, Charles Michel, a devenit noul președinte al Consiliului European, în locul lui Donald Tusk. De asemenea, în urma alegerilor europarlamentare din 2019, Christine Lagarde a renunțat la funcția de director al Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru a prelua conducerea Băncii Centrale Europene.

Un român, liderul unuia dintre principalele grupuri politice din Parlamentul European

Liderul PLUS și fost premier al României, Dacian Cioloș, a fost ales pe 19 iunie liderul nou-înființatului grup Renew Europe („Înnoim Europa”) din Parlamentul European, grup politic ce a înlocuit fostul ALDE european.

Renew Europe a obținut în urma alegerilor din mai 108 locuri în Parlamentul European, clasându-se, astfel, pe locul al treilea, după PPE și S&D.„Am dovedit că merităm încredere la alegerile din 26 mai, am dovedit că suntem parte integrantă a forțelor politice relevante ale Europei. Vom continua să aducem cât mai mult din Europa în România prin activitatea noastră la Bruxelles și în cabinetele de europarlamentari pe care le vom deschide în toată țara. Acum trecem la pasul următor și începem construcția politică internă prin care să le oferim cetățenilor români un viitor așa cum îl merită”, spunea la acea vreme Dacian Cioloș.

Extrema dreapta și populiștii au înregistrat creșteri, dar sub așteptări

Cu toate că problemele cu care s-a confruntat Uniunea Europeană în ultimii ani, precum criza migranților sau chiar discursurile eurosceptice, mai ales pe fondul deciziei britanicilor de a ieși din Blocul comunitar au dus la creșteri în sondaje pentru populiști și reprezentanții partidelor de extremă dreapta, aceștia nu au obținut atât de multe voturi precum fusese preconizat. Cu toate acestea, cele două grupuri au obținut un număr mai mare de locuri în Parlamentul European față de legislatura anterioară.

Populiștii și extrema dreapta au obținut cele mai bune rezultate în Franța, Italia și Marea Britanie. În Franța, partidul Adunarea Națională al lui Marine Le Pen a obținut mai multe voturi decât partidul președintelui Emmanuel Macron, iar în Italia, Liga lui Matteo Salvini s-a clasat înaintea Partidului Democrat. Recent înființatul Partid Brexit, al lui Nigel Farrage, a câștigat alegerile din Marea Britanie, după ce a obținut mai multe mandate decât Partidul Conservator și Partidul Laburist.

Prezența la vot a fost una dintre cele mai bune din istoria Parlamentului European. Astfel, în 20 dintre cele 28 de state membre s-au înregistrat prezențe la vot mai mari decât la ultimul scrutin european, iar, per ansamblu, prezența la vot din 2019 a fost cea mai ridicată din ultimii 20 de ani.