Cum învață seniorii să nu se mai teamă de telefon și de lumea digitală. Peste 10.000 de vârstnici au participat la atelierele Hi Digital

Un SMS care anunță o plată eșuată. Un mesaj pe WhatsApp care pare trimis de un furnizor de utilități. Un link care promite un premiu. Pentru cineva obișnuit cu lumea digitală, semnele unei fraude pot fi ușor de recunoscut. Pentru un senior care abia învață să folosească telefonul inteligent, însă, distanța dintre un mesaj aparent banal și pierderea unor date bancare poate fi de un singur click.

La Centrul de zi pentru Persoane Vârstnice „Sălcetului”, din Sectorul 4 al Capitalei, telefoanele sunt așezate pe mese, iar seniorii învață, pas cu pas, cum să le folosească. Nu doar pentru a suna sau a trimite mesaje, ci și pentru a naviga, a face plăți, a comunica video cu familia și, mai ales, pentru a recunoaște pericolele din mediul online.

Atelierul face parte din programul Hi Digital, dezvoltat de Fundația Vodafone România pentru persoanele de peste 65 de ani. Programul funcționează în grupuri mici, într-un mediu în care participanții pot pune întrebări fără teama că „strică ceva” în telefon. Cursurile includ inclusiv sesiuni dedicate siguranței online.

„De aici până la un click este un pas foarte mic”

Pentru Cosmina Simiean, directorul general al Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB), una dintre cele mai importante mize ale programului este tocmai această vulnerabilitate.

„Din păcate, odată cu dezvoltarea tehnologiei digitale de care ne servim toți în viața noastră de zi cu zi, navigând prin București, există și foarte multe cazuri în care putem cădea foarte ușor victime ale tuturor schemelor de fraudă și înșelătorie.
Bătrânii, pentru că sunt mai nepricepuți digital, sunt cei mai vulnerabili și cei mai expuși la aceste tipuri de înșelătorie”, explică ea.

Mecanismul este, de multe ori, simplu. Un senior primește un SMS sau un mesaj pe WhatsApp care pare să vină de la un furnizor de utilități, de la un serviciu pe care îl folosește sau care îi promite un câștig. Mesajul îl îndeamnă să acceseze un link. Iar de aici, spune Simiean, „până el să dea un click și să-i fie clonate datele de pe card este un pas foarte mic”.

În cadrul cursurilor, însă, seniorii încep să recunoască tiparele. Mai mult, informația nu rămâne în sala de curs. Participanții se întorc la următoarele întâlniri cu exemple noi, descoperite între timp în mesajele primite pe propriile telefoane.

Seniorii transmit cunoștințele digitale în ecosistemul lor de comunicare

„Uite, am auzit că mai există și înșelătoria aceasta”, ajung să le spună trainerilor.

Un exemplu recent este mesajul prin care utilizatorii sunt anunțați că ar fi eșuat plata pentru un serviciu de streaming. Seniorii încep să se avertizeze reciproc și să își transmită informațiile despre mesajele suspecte.

„Programul are un efect extrem de multiplicator pentru orice informație pe care un senior o dobândești în timpul cursului. Când vine în cadrul sesiunilor, el o împărtășește cu cel puțin doi-trei vecini de pe scară sau cu două-trei cunoștințe și în felul acesta ne sună (…) Înscrierile sunt deschise pentru orice senior bucureștean care dorește să participe la un program de educație digitală oferit în parteneriat cu Fundația Vodafone, fie prin apel telefonic, fie să se prezinte la sediul nostru din Constantin Mile 10, pentru a fi luați în evidență și imediat vor fi programați la o sesiune de informare”, adaugă Cosmina Simiean.

La București, parteneriatul dintre Fundația Vodafone și DGASMB a dus până acum la 33 de serii de cursuri, cu aproximativ 600 de seniori participanți.

De la „mi-e frică să nu stric ceva” la primul apel video. Frica este, de altfel, unul dintre primele lucruri pe care seniorii le aduc cu ei la curs.

„Vin cu teama la atelierele de digitalizare pentru că le este frică de tehnologie”

Angela Galeța, directorul Fundației Vodafone România, spune că participanții vin adesea cu teama că tehnologia este prea complicată sau că o greșeală îi poate costa scump.

„În general, seniorii vin cu teama la atelierele de digitalizare pentru că le este frică de tehnologie. Vin cu ideea preconcepută că dacă strică ceva, apoi ne mărturisesc că le este foarte teamă de să folosească tehnologia, pentru că pot fi victime ale unor fraude online”, spune ea.

Cursul durează cinci săptămâni, cu două întâlniri pe săptămână. În acest timp, participanții descoperă lucruri care pentru generațiile mai tinere au devenit reflexe: cum să cumpere online, cum să plătească taxe, cum să folosească aplicațiile de navigare sau cum să comunice cu familia prin video.

Dar schimbarea nu este doar una tehnică.

Galeța își amintește cazul unei participante care, după curs, a făcut primul apel video cu fiul ei, plecat de mulți ani în Marea Britanie. Pentru ea, telefonul nu mai era doar un obiect pe care trebuia să învețe să îl folosească. Devenise un instrument prin care putea recupera o parte din distanța dintre ea și familie. Alți seniori descoperă inclusiv instrumentele de inteligență artificială. O participantă i-a povestit Angelei Galeța că folosește AI-ul dimineața, îl întreabă ce să facă în ziua respectivă, cum este vremea sau unde poate merge în oraș.

„Cred că este important să nu plecăm cu idei preconcepute și să îi întrebăm pe seniori ce știu, ce nu știu, ce îi interesează și de acolo să pornim”, spune Galeța.

Lecția care continuă și după terminarea cursului

Hi Digital nu se termină atunci când se încheie ultima întâlnire. Unul dintre efectele neașteptate ale atelierelor este formarea unor mici comunități. Seniorii își fac grupuri de WhatsApp, rămân în contact și, uneori, ajung să meargă împreună la spectacole sau în excursii.

Pentru DGASMB, componenta aceasta este importantă într-un context în care mulți dintre beneficiarii centrelor pentru vârstnici se confruntă cu izolarea și cu dificultatea de a ține pasul cu tehnologia. Tocmai de aceea, parteneriatul cu Fundația Vodafone este gândit nu doar ca un curs despre telefoane, ci ca un instrument prin care seniorii pot rămâne conectați cu familia și comunitatea.

Iar dovada că informația circulă este chiar felul în care noii participanți ajung la curs.

„Foarte mulți dintre seniorii care vin la cursul nostru sunt aduși de alți seniori care au trecut deja prin curs”, spune Galeța.

Din 2023 până în prezent, Hi Digital a ajuns la 10.890 de persoane de peste 65 de ani, în 76 de localități din România. Programul a format 247 de instructori – bibliotecari, asistenți sociali și profesioniști din ONG-uri – și a mobilizat 361 de voluntari, care au oferit peste 7.200 de ore de voluntariat.

La finalul cursurilor, 94% dintre participanți spun că folosesc smartphone-ul cu mai multă încredere, iar 86% spun că reușesc să comunice mai ușor cu cei dragi. Jumătate dintre seniorii participanți folosesc acum și setări de siguranță pentru a-și proteja telefonul.

O lume digitală în care seniorii nu mai sunt doar spectatori

Miza programului este cu atât mai mare cu cât decalajul digital rămâne foarte puternic între generații. Doar 6,17% dintre românii cu vârsta între 65 și 74 de ani au competențe digitale de bază, comparativ cu 29% la nivel european, potrivit datelor incluse în materialele programului. Persoanele de peste 65 de ani reprezintă aproximativ 20% din populația României, adică circa 3,8 milioane de oameni.

În acest context, un curs despre smartphone poate părea un lucru mic. În realitate, pentru un senior, diferența dintre a evita un link fraudulos, a putea vorbi cu un nepot aflat în străinătate, a plăti o factură fără să stea la coadă sau a găsi singur drumul către o adresă poate însemna o creștere semnificativă a autonomiei.

Hi Digital pornește de la lucruri foarte concrete: telefonul din buzunar, aplicațiile pe care oamenii le folosesc zilnic și problemele pe care le întâlnesc în viața reală. Programul este gratuit și îi învață pe seniori inclusiv să folosească aplicații de comunicare, să facă plăți și cumpărături online și să se protejeze în mediul digital.

Iar una dintre cele mai importante lecții pare să fie că tehnologia nu trebuie privită ca un teritoriu rezervat celor tineri.

Pentru seniorii care intră pentru prima dată într-un astfel de atelier, telefonul poate începe ca o sursă de teamă. Câteva săptămâni mai târziu, poate deveni o hartă, o bancă, o cameră video, o fereastră către familie sau chiar un interlocutor capabil să răspundă la întrebări.