Avertismentul unui sociolog francez: Cancerul nu este rezultatul hazardului

Cancerul nu este rezultatul hazardului, avertizează sociologul Annie Thébaud-Mony într-un articol publicat în cotidianul francez Le Monde. Precizarea sa a venit în contextul în care în primele zile ale anului 2015 au fost publicate mai multe articole potrivit cărora respective boală ar fi în mod esențial rezultatul întâmplării.

Originea „descoperirii” este un articol apărut în revista Science, pe 2 ianuarie, care prezenta rezultatele unei anumite corelații statistice. Astfel, aceasta a fost interpretată ca validând ipoteza potrivit căreia cancerul ar apărea ca urmare a unei „loterii” celulare.

Cel puțin trrei puncte slabe ale „demonstrației” lor o discreditează complet, precizează sociologul. În primul rând, ei omit să se refere în modelul lor la faptul că celula stem nu se transformă în mod spontan în celulă canceroasă. Ea se transformă sub efectul unor mutații care, la rândul lor, sunt produse de agenți cancerigeni externi.

MARIUS TUCĂ SHOW Valentin Stan, despre ultimele gafe ale lui Nicușor: „Greșește, dar cu bună credință?”

07:00

MARIUS TUCĂ SHOW ⁠Valentin Stan explică exact cum a ajuns în politică „onestul” coaliției PNL-USR-UDMR, Siegfried Mureșan, băgat de milă în Parlamentul European de către PSD

06:30

Al doilea punct slab privește incidența globală a cancerului în rândul populației generale, și anume inegalitățile față de boală. În ceea ce privește situația din Franța, riscul de a muri de cancer este de zece ori mai mare în cazul unui muncitor decât în cazul unui funcționar superior. Cu excepția cazului în care s-ar considera că muncitorii au celule stem complet deosebite, este absolut necesar să se ia în considerare, pentru a înțelege această inegalitate, diferența extrem de semnificativă de expunere la elemente cancerigene profesionale, pusă în evidență de o anchetă a Ministerului Muncii. Potrivit anchetei Sumer 2010, realizată de direcția DARES și de Direcția generală a muncii (DGT), muncitorii sunt de zece ori mai expuși în activitatea lor la elemente cancerigene decât cadrele superioare.

A treua vulnerabilitate este neluarea în calcul de către Christian Tomasetti și Bert Vogelstein a cunoștințelor dobândite de multă vreme cu privire la caracteristicile fundamentale ale cancerului, altele decât epidemiologia, se mai precizează în articolul citat. Această boală începe în cadrul celulelor, însă se înscrie, pentru fiecare individ afectat, la confluența a două istorice. Unul este cel al contactului direct, simultan și/sau repetat, cu agenți toxici în cursul unor multiple evenimente legate de viața profesională, rezidență, mediu și comportament; celălalt este cel al reacțiilor de apărare a organismului, ele însele extrem de variabile în funcție de indivizi. Cu cât este mai mare prezența substanțelor toxice în viața zilnică, cu atât se înmulțesc procesele mutagene sau cancerigene proprii fiecăruia.

De menționat că studiul publicat în revista Science a fost sponsorizat de fundații private. Drept urmare, Annie Thébaud-Mony susține că respectivul articol nu a fost decât „un cadou” pentru industriașii din sfera azbestului, chimiei, pesticidelor, din domeniul nuclear, al petrolului, pentru care acea „descoperire” ar trebui să pună capăt oricărei controverse privind rolul riscurilor industriale în apariția cancerului.