Când devine tensiunea o adevărată problemă?

Redactor:
Simona Tudorache
Când devine tensiunea o adevărată problemă?
Dacă hipertensiunea arterială crește riscul de atac cerebral sau infarct, hipotensiunea arterială vă poate aduce în pragul unui leșin. Medic primar în chirurgie cardiovasculară Claudiu Chivu explică pentru Gândul de ce nu trebuie ignorate primele semne ale bolii.

Predispoziția de apariție a hipertensiunii arteriale este dictată încă din copilărie, dar, pe lângă asta, obiceiurile alimentare nesănătoase, o viața dezordonată, excesele duc, într-un final, la creșterea tensiunii arteriale și la apariția bolilor de inimă.

„Sunt anatomiști care remarcă apariția semnelor îmbătrânirii vaselor chiar  la vârsta adolescenței, primele plăci de grăsime fiind vizibile în pereții vasculari. O greșeală frecventă este cea legată de consumul de sare. 4-5 grame de sare pe zi sunt suficiente pentru buna desfășurare a activității organismului. Există însă zone pe teritoriul țării noastre unde consumul ajunge la 20 de grame pe zi. Creșterea aportului de sare se asociază într-un procent mare cu apariția tensiunii arteriale. 100 de grame de brânză sau mezel pot avea între 3 și 6 grame de sare, conținutul fiind cu atât mai mare cu cât calitatea produsului este mai slabă. O viață agitată, poate conduce, de asemenea,  la apariția hipertensiunii arteriale și a bolilor de inimă”, afirmă medicul Claudiu Chivu pentru Gândul.

Prin tensiune arterială înțelegem presiunea cu care sângele circulă prin vasele noastre. „Această presiune se exprimă în milimetri coloană de mercur, pentru că aparatele cu care s-a început măsurarea tensiunii arteriale au fost tensiometrele cu mercur, care rămân la fel de sigure și astăzi. 

Este incorect să spunem că facem tensiune. Oricare om are o tensiune în vase, aceasta făcând posibilă viața (dacă nu am avea tensiune, nu am supraviețui, sângele nemaicirculând). Dacă tensiunea arterială este mare, corect este să spunem că avem hipertensiune. Dacă tensiunea arterială este mică, avem hipotensiune. Din punct de vedere fizic, vasele devin rigide odată cu avansarea în vârstă, iar spasmul arterelor din organism determină creșterea tensiunii arteriale”, spune Claudiu Chivu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Apariția hipertensiunii arteriale este corelată cu existența unor factori determinanți. Zestrea genetică este importantă,  dar peste aceasta se suprapun obiceiurile noastre alimentare și de viață: fumatul, privarea de somn etc

Stresul este unul dintre factorii care determină apariția hipertensiunii arteriale. „Organismul reacționează la stres prin eliberarea unor substanțe denumite hormoni de stres, care determină spasmul vaselor de sânge”, precizează medicul Claudiu Chivu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Semnele hipertensiunii arteriale

Simptomele hipertensiunii arteriale sunt: durerea de cap, cu localizare la frunte și la ceafă, senzația de vomă, tulburările de vedere, senzația de pulsație în cap. Uneori poate apărea și o durere la inimă. Pielea feței este roșie. „Tensiunea arterială se exprimă prin două valori: maximă și minimă. Dacă avem 120 cu 70 înseamnă că valoarea maximă este 120mmHg, iar valoarea minimă este 70mmHg. Dacă avem o valoare maximă de peste 140 și una minimă de peste 90 vorbim de un pacient hipertensiv „, spune medicul Claudiu Chivu pentru Gândul.  

În general, hipertensiunea arterială se manifestă la persoanele de 50 și 60 de ani și apare inițial dimineța, la trezire, dar, ulterior, și pe parcursul zilei  Starea generală de rău, neliniștea, tremurăturile pot fi semne ale hipertensiunii arteriale nediagnosticate. „Până nu demult, dacă un om de 70 de ani avea o tensiune arterială de 170 mHg nu trebuia să ne împacientăm, dar principiile au mai evoluat, iar  în momentul actual nu considărăm acceptabilă nici o creștere a tensiunii arteriale de peste 140mHg. Este important însă să nu scădem brusc tensiunea arterială în cazul unui pacient obișnuit cu valori tensionale mari”, mai spune medicul.

Hipotensiunea poate apărea acolo unde există probleme hormonale

Durerea de cap, amețeala și leșinul sunt semnele care prevestesc scăderea tensiunii arteriale. Fără tratament riscăm un accident vascular cerebral, un edem cerebral, un infarct miocardic, hemoragia internă nefiind nici ea de neglijat.

Tensiunea arterială mică este cunoscută ca hipotensiune. „Sunt anumite persoane , în special de sex feminin, la vârste tinere, pentru care o valoare de 90 mmHg nu este ieșită din comun și este foarte bine tolerată. În alte situații însă, hipotensiunea trebuie să ne preocupe, pentru că ea poate trăda instalarea unor afecțiuni de natură hormonală. În cazul în care hipotensiunea apare la o persoană cu hipertensiune, ca urmare a supradozajului tratamentului sau deshidratării prin diaree, vărsături sau transpirații excesive din cauza căldurii , un tratament prompt și adecvat este necesar . În astfel de situații, riscul de apariție a atacului cerebral sau cardiac sunt mari. Când avem hipotensiune, simțim  o stare de slăbiciune, pete negre în câmpul vizual și o durere de cap brusc apărută. În final, apare leșinul propriu-zis. Ca și măsură, se indică întinderea la orizontală, problema putând fiind rezolvată prin această manevră. Se recomandă o alimentație mai bogată în sare, aportul corespunzător de lichide și un pahar de vin roșu pe zi”, subliniază Claudiu Chivu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Dacă nu avem manifestări de hipertensiune, după 30 de ani este bine să facem oricum o determinare a tensiunii arteriale la câteva luni. În cazul în care am fost diagnosticați cu hipertensiune arterială, e indicat să ne luăm tensiunea ori de câte ori avem suspiciunea că avem o criză hipertensivă. Verificările de rutină se fac în special dimineața, la trezire, dar și după un discomfort, efort etc.

 

 

 

Inchide